De ce trece timpul mai rapid când îmbătrânim. Profesorul Adrian Bejan, unul dintre savanții lumii, explică din ce cauză se comprimă timpul și trece mai repede.

De ce timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Cum evoluează viața pe pământ? Sunt întrebări care frământă întreaga planetă și care, paradoxal, au o explicație în fizică.

Adrian Bejan, profesor universitar american de origine română, uimea întreaga planetă, acum câțiva ani, cu o teorie incredibilă prin care oamenii de știință pot înțelege mai ușor cum evoluează viața pe Pământ.

Singurul român din galeria primilor 100 de mari savanți ai lumii și unul dintre cei mai importanți membri ai elitei academice mondiale a dezlegat, la” Serviciul de noapte cu Maria Țoghină”, câteva dintre misterele timpului și a vorbit despre teoria sa care a revoluționat lumea, Legea constructală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adrian Bejan a explicat teoria sa privind comprimarea timpului: “Ce este timpul? Această percepție, faptul că prin organele noastre de simț, noi observăm și reținem schimbări.

Acest lucru se numește timp. Vorbim despre aceste percepții că ceva s-a schimbat. De exemplu, când suntem mici într-un mic coșuleț, ați văzut copiii care sunt proaspăt născuți? Ochii lor sunt în continuă mișcare.

Explicație simplă

E ca și cum ochii lor aparțin unui aparat de fotografiat care face click- click-click foarte rapid și creierul, care de fapt crește în acea perioadă, este obișnuit cu multe imagini în timpul zilei.

Pe măsură ce creștem, frecvența, adică numărul acestor imagini, deci intervalul de timp dintre click-uri se lărgește, pentru că distanța dintre retină și creier crește, de fapt tot corpul întreg devine mai mare și deci distanța de parcurs dintre organul care simte și creier devine mai mare.

Din această cauză, timpul parcurs dintre retină și creier crește. Asta înseamnă că timpul fix dintre zori și apus, când omul se duce la culcare, dă impresia că trece prea repede.

Când îmbătrânim, acest acest interval de timp dintre imagini, adică schimbări, devine și mai mare pentru că tot omul îmbătrânește, adică viteza acestui semnal de la organ la creier scade.

Tot așa, pe măsură ce îmbătrânim, frecvența activității musculare devine mai mai mică.

Vedeți asta prin orice jucător de fotbal, care fuge din ce în ce mai încet pe măsură ce devine mai bătrân și deci și această impresie că soarele a dispărut prea devreme se accentuează”, a explicat profesorul Adrian Bejan, singurul român membru al elitei academice la nivel mondial.

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.