Universitatea din Cahul va fi absorbită de UTM pentru a promova sectoarele IT, ingineria și agricultura la sudul Moldovei. Potrivit ministrului educației Dan Perciun, rectorul instituției va prelua o funcție de conducere la UTM. Mai exact, funcționarul va deveni pro-rector.

Perciun a mai menționat că facultățile și decanii vor rămâne, iar o parte dintre cadrele didactice și studenți vor face parte din senatul UTM. Este vorba despre 10 persoane, actualmente entitatea din cadrul Universității Tehnice având 85 de membri.

„Universitatea tehnică astăzi, cu excepția Universității de Medicină, este cea mai bogată, cea mai stabilă universitate pe care o avem. Ci cu cele mai multe resurse. Mai mult că atât ne dorim să consolidăm zona de IT, inginerie, agricultură în sudul Republicii Moldova.

Rectorul actual a Universității Cahul, cel mai probabil, va deveni pro-rector al Universității Tehnice din Republica Moldova. Cele trei facultăți rămân. Cei trei decani, bineînțeles, rămân”, a explicat Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Educației a anunțat pe 26 decembrie consultări publice a proiectului privind fuziunea celor instituții superioare de învățământ. În spațiul public subiectul a stârnit controverse, inclusiv după ce s-au propus modificări la Codul Educației, astfel încât rectorii instituțiilor care absorb altele să poată deține al treilea mandat consecutiv.

Criticile l-au vizat inclusiv pe Viorel Bostan, actualul rector al UTM, care a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare.

MEC: După comasarea cu UTM, Universitatea din Cahul va primi 10 mln de lei pentru modernizare

#comasare #Dan Perciun #pro-rector #Universitatea din Cahul #UTM

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.