Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a propus semnarea unui document unic privind garantarea păcii și securității, care să fie susținut de toți participanții în formatul „5+2”.

Situaţia din Transnistria a fost tensionată în urma unei serii de atacuri teroriste care au avut loc la sfârşitul lunii aprilie, transmite ukraina.ru.

„Există ideea de a chema toţi participanţii în formatul 5+2 să elaboreze un document privind garanţiile de securitate pentru Transnistria. Să-şi confirme angajamentul toţi cei care vorbesc despre pace printr-o semnătură – va fi o declaraţie comună pentru toţi participanţii în formatul 5+2 privind garanţiile de securitate pentru Transnistria”, a declarat Krasnoselski.

Potrivit liderului transnistrean, toţi oficialii străini cu care discută în cadrul şedinţelor sale de lucru, inclusiv cu cei care reprezintă formatul 5+2, au subliniat că sarcina prioritară este asigurarea păcii durabile.

Situaţia din Transnistria a fost tensionată în urma unei serii de atacuri teroriste la sfârşitul lunii aprilie: clădirea Ministerului Securităţii de Stat din capitala transnistreană, Tiraspol, a fost bombardată cu lansatoare de grenade de mână, două antene ale centrului de televiziune şi radio în au fost aruncate în aer.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Au fost atacate un aerodrom militar de lângă Tiraspol şi depozite militare din satul Cobasna, care deţin aproximativ 20.000 de tone de muniţie depozitate acolo după retragerea trupelor sovietice din ţările europene. Krasnoselski spunea atunci că actele de sabotaj au fost organizate de pe teritoriul ucrainean şi au impus cel mai înalt nivel de ameninţare teroristă. El a subliniat că republica sa nu reprezintă nicio ameninţare pentru vecinii săi.

#amenintare #atac în Transnistria #munitie #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.