Primăriile care decid să se amalgameze vor beneficia de trei tipuri de stimulente. Sumele sunt cuprinse între 400.000 și 2 milioane de lei.

Primul reprezintă un transfer cu destinație specială. Valoarea lui va varia între 400.000 și 1 milion de lei, bani alocați pentru pregătirea procesului de amalgamare. Suma exactă se va stabili în funcție de numărul populației.

Al doilea stimulent este alocat pentru dezvoltarea infrastructurii. Valoarea lui se va baza pe numărul primăriilor implicate și cifra populației și se va calcula raportat la cuantumul de 1000 de lei per capita, conform unei formule prevăzute în legislație.

„Pentru a accelera procesul de amalgamare voluntară și a încuraja primăriile să valorifice acest instrument, Guvernul va simplifica procedura de amalgamare voluntară și va tripla valoarea stimulentului. Va fi aplicat cuantumul de 3000 lei per locuitor (în loc de .000 cum prevede cadrul legal aprobat în 2023”, se arată în conceptul reformei administrației publice locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Stimulentul final va fi acordat pentru susținerea bugetelor. Valoarea lui va varia între 500.000 de lei și 2 milioane de lei pentru primăria amalgamată. Banii se vor include anual în legea bugetului de stat și se vor aloca autorităților publice locale până în anul 2030.

Costul total al pachetului de sprijin pentru autoritățile publice locale care se vor amalgama, în perioada 2026–2030, va constitui circa 6,4 miliarde lei.

Alexei Buzu a prezentat pe 8 aprilie conceptul reformei administrației publice locale. Autoritățile planifică să reducă numărul raioanelor până la 10, să lichideze primăriile localităților unde sunt mai puțin de 3000 de locuitori și să transforma Taraclia în municipiu.

VIDEO Buzu: Din 32 de raioane, în Moldova vor rămâne doar 10. În localități sub 3000 de locuitori nu va exista Primărie

#amalgamare #concept #Primării #reforma adminsitrației publice #stimulente

Parlamentul se va întruni marți, 22 septembrie, în ședință extraordinară pentru a examina declararea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ședința Consiliului Național de Securitate. Potrivit lui Grosu, decizia a fost convenită împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile, în contextul situației critice din sectorul energetic.

„Așa cum a anunțat doamna președintă Maia Sandu, în urma Consiliului Național de Securitate, am convenit împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile asupra necesității de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic”, a declarat Igor Grosu.

Ședința extraordinară a Parlamentului este programată pentru 22 septembrie, ora 14:30. Șeful Legislativului susține că, în această perioadă, autoritățile trebuie să acționeze coordonat pentru a asigura funcționarea serviciilor esențiale.

„Prioritatea noastră a tuturor este să avem apă, gaz, căldură, lumină și instituțiile statului să lucreze împreună pentru siguranța oamenilor”, a mai spus Grosu.

Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.