Primăriile care decid să se amalgameze vor beneficia de trei tipuri de stimulente. Sumele sunt cuprinse între 400.000 și 2 milioane de lei.

Primul reprezintă un transfer cu destinație specială. Valoarea lui va varia între 400.000 și 1 milion de lei, bani alocați pentru pregătirea procesului de amalgamare. Suma exactă se va stabili în funcție de numărul populației.

Al doilea stimulent este alocat pentru dezvoltarea infrastructurii. Valoarea lui se va baza pe numărul primăriilor implicate și cifra populației și se va calcula raportat la cuantumul de 1000 de lei per capita, conform unei formule prevăzute în legislație.

„Pentru a accelera procesul de amalgamare voluntară și a încuraja primăriile să valorifice acest instrument, Guvernul va simplifica procedura de amalgamare voluntară și va tripla valoarea stimulentului. Va fi aplicat cuantumul de 3000 lei per locuitor (în loc de .000 cum prevede cadrul legal aprobat în 2023”, se arată în conceptul reformei administrației publice locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Stimulentul final va fi acordat pentru susținerea bugetelor. Valoarea lui va varia între 500.000 de lei și 2 milioane de lei pentru primăria amalgamată. Banii se vor include anual în legea bugetului de stat și se vor aloca autorităților publice locale până în anul 2030.

Costul total al pachetului de sprijin pentru autoritățile publice locale care se vor amalgama, în perioada 2026–2030, va constitui circa 6,4 miliarde lei.

Alexei Buzu a prezentat pe 8 aprilie conceptul reformei administrației publice locale. Autoritățile planifică să reducă numărul raioanelor până la 10, să lichideze primăriile localităților unde sunt mai puțin de 3000 de locuitori și să transforma Taraclia în municipiu.

VIDEO Buzu: Din 32 de raioane, în Moldova vor rămâne doar 10. În localități sub 3000 de locuitori nu va exista Primărie

#amalgamare #concept #Primării #reforma adminsitrației publice #stimulente

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.