Zborurile de la Chișinău spre Istanbul au devenit mai accesibile, odată cu intrarea pe piață a unui nou operator aerian. Compania Polaris a inaugurat joi, 5 noiembrie, prima sa cursă comercială de pasageri, cu bilete la prețuri începând de la 39 de euro.

Lansarea rutei spre Istanbul marchează și începutul activității companiei în Republica Moldova, urmând ca în lunile noiembrie și decembrie să fie introduse zboruri spre alte zece destinații europene.

Lansarea rutei a fost însoțită de surprize pentru pasagerii primei curse. Aceștia au primit cadouri personalizate Polaris și vouchere în valoare de 100 de euro pentru următoarele călătorii. La sosirea în Istanbul, pasagerilor li s-a oferit și posibilitatea de a participa la o excursie organizată în centrul vechi al orașului.

Cursa spre Istanbul este doar prima dintre cele 11 destinații pe care Polaris le va opera din Chișinău. În a doua jumătate a lunii noiembrie, compania va lansa zboruri directe spre alte șase orașe europene.

Primele curse, spre Bologna, Verona și Praga, sunt programate pentru 18 noiembrie. Pe 19 noiembrie va fi lansată ruta spre Milano, pe 20 noiembrie cea spre Roma, iar pe 21 noiembrie vor începe zborurile spre Dublin.

Prețurile biletelor pornesc de la 35 de euro pentru Bologna și Milano, 39 de euro pentru Verona, Praga și Roma și 69 de euro pentru Dublin.

Alte patru destinații vor fi introduse în luna decembrie. Este vorba despre Düsseldorf, Frankfurt, Paris și Berlin.

Biletele pot fi rezervate pe site-ul oficial al companiei: www.airpolaris.com.

#Chisinau #Polaris #zboruri

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.