Daniel Stern, actorul care a dat viață hoțului Marv în celebrele filme „Singur acasă” și „Singur acasă 2: Pierdut în New York”, a reușit să-și transforme talentul actoricesc într-o adevărată comoară financiară. Totul datorită unei clauze contractuale care i-a asigurat un procent din profitul brut al filmului. Cu aceste câștiguri, Stern și-a permis să-și urmeze pasiunea pentru artă, retrăgându-se într-o fermă unde acum creează sculpturi impresionante din bronz.

Filmele „Singur acasă” au devenit un fenomen global, însă drumul lui Stern către succes nu a fost lipsit de provocări. Actorul a demonstrat nu doar talent, ci și inteligență financiară, negociindu-și singur un contract avantajos.

O clauză inteligentă care a adus milioane

După succesul primului film din 1990, Daniel Stern a fost invitat să-și reia rolul în continuare. Însă, când a aflat că va fi plătit mai puțin decât colegii săi, precum Joe Pesci și Macaulay Culkin, Stern a decis să ia problema în propriile mâini.

Actorul a cerut o mărire de salariu la 1,5 milioane de dolari și a insistat pentru o clauză care să îi ofere un procent din profitul brut al filmului. După negocieri intense, studiourile 20th Century au acceptat condițiile. Această decizie s-a dovedit extrem de inspirată, având în vedere că „Singur acasă 2” a generat încasări globale de peste 350 de milioane de dolari.

Deși Stern nu a dezvăluit suma exactă câștigată, experții estimează că drepturile de autor i-ar fi adus aproximativ 3,5 milioane de dolari de-a lungul timpului. Acești bani i-au oferit libertatea de a-și schimba stilul de viață și de a explora noi pasiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Viața artistică a actorului: de la comedie la sculptură

După succesul în lumea filmului, Daniel Stern s-a retras departe de luminile reflectoarelor, alegând să trăiască la o fermă unde se dedică sculpturii. Artist autodidact, Stern creează statui din bronz inspirate de natură, dans și emoții umane.

Unul dintre videoclipurile sale de pe TikTok, în care prezenta procesul său creativ, a adunat peste 2,1 milioane de vizualizări. Într-un alt clip, actorul lucra la o sculptură intitulată „Dansatoare pe un scaun”, care înfățișează o femeie într-o poziție elegantă, purtând o rochie cu paiete.

Stern își vinde lucrările pe site-ul său oficial, unde piesele pot ajunge până la 35.000 de dolari fiecare. Procesul de creație este meticulos: începe cu o schiță, urmată de modelare în lut, realizarea unei matrițe, turnarea bronzului și finisarea detaliilor.

Pe lângă sculptură, actorul își împarte timpul între creșterea vitelor, cultivarea mandarilor și alte activități agricole. Fanii săi apreciază autenticitatea și creativitatea pe care Stern le aduce în noile sale proiecte.

Moștenirea lui Daniel Stern

Deși filmele „Singur acasă” i-au adus celebritatea, viața actuală a lui Daniel Stern reflectă o tranziție inspiratoare. Cu o combinație de inteligență financiară și curaj artistic, el a demonstrat că succesul nu se măsoară doar în premii sau încasări la box-office, ci și în capacitatea de a-ți urma pasiunea și de a trăi conform valorilor proprii.

#actor #Daniel Stern #Singur Acasa

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.