Rusia ia în considerare să accepte bitcoin ca plată pentru exporturile sale de petrol și gaze, a declarat Pavel Zavalni, președintele Comisiei pentru energie din cadrul Dumei de Stat. Analiștii financiari spun însă că o astfel de decizie ar pune probleme Chinei, unde utilizarea criptomonedei este interzisă, scrie BBC.

Pavel Zavalni a spus că țărilor „prietenoase” li s-ar putea permite să plătească în criptomonedă sau în monedele lor locale, scrie BBC.

La începutul acestei săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a declarat că dorește ca țările „neprietenoase” să-și cumpere gazul cu ruble.

Mișcarea are ca scop stimularea monedei rusești, care a pierdut peste 20% din valoare în acest an. Sancțiunile impuse de Regatul Unit, SUA și Uniunea Europeană, în urma invaziei Ucrainei, au pus presiune asupra rublei și au crescut costul vieții pentru ruși. Cu toate acestea, Rusia este încă cel mai mare exportator mondial de gaze naturale și al doilea furnizor de petrol.

Zavalni a declarat joi că Rusia a analizat modalități alternative de a primi plăți pentru exporturile de energie.

El a spus că China și Turcia se numără printre țările „prietenoase” care „nu sunt implicate în presiunea sancțiunilor”.

„Am propus Chinei de mult timp să treacă la decontări în monede naționale pentru ruble și yuani. Cu Turcia, va fi vorba de lire și ruble. De asemenea, puteți plăti cu bitcoini”, a declarat Zavalni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criptovaluta #gaz #petrol #plata cu Bitcoin #Rusia

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.