La 4 martie 2026, reprezentanții ANSA și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina au convenit asupra unui mecanism de acțiuni care ar putea permite reluarea exportului de carne de pasăre ucraineană în Republica Moldova, după verificarea siguranței produselor, transmite bani.md cu referire la rupor.md.

La prima vedere, înțelegerea pare a fi una strict tehnică. În realitate însă, de modul în care va fi pusă în practică depind mult mai multe lucruri. Este vorba despre:

• stabilitatea prețurilor pe piața alimentară din Moldova
• accesul populației la produse de bază
• eliminarea factorilor care provoacă tensiuni în relațiile comerciale dintre cele două state vecine.

În cadrul întrevederii din 4 martie, părțile au convenit asupra unui mecanism bazat pe regulile europene de control veterinar. Este vorba despre faptul că întreprinderile ucrainene care au dreptul de a exporta în țările Uniunii Europene (așa-numitul „euro-număr”) și care operează după principiul unui ciclu de producție închis, cu propriile abatoare, vor putea relua livrările către Republica Moldova după efectuarea analizelor cărnii în laboratoare din Uniunea Europeană.

Conform algoritmului convenit, urmează să fie preluate zece probe de ser sanguin și verificate în aceste laboratoare. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru producătorul respectiv va fi permis exportul atât de carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a făcut primii pași practici chiar înaintea întâlnirii din 4 martie: a selectat un număr reprezentativ de probe și le-a trimis spre analiză în laboratoare europene. Acest lucru demonstrează disponibilitatea sa de a acționa operativ și în deplină conformitate cu standardele internaționale.

După ce analizele din laboratoarele europene vor confirma siguranța produselor, principala întrebare va fi cât de rapid va pune în aplicare partea moldovenească înțelegerile comune la care s-a ajuns în cadrul întrevederii din 4 martie.

Cu alte cuvinte, piața așteaptă un răspuns clar la două întrebări-cheie. Prima: când vor fi ridicate restricțiile pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre care au trecut verificările de laborator în Uniunea Europeană? Și a doua: cât de repede va reveni carnea de pasăre din Ucraina pe piața din Republica Moldova?

Prețul „coșului de Paște” – cel mai bun indicator

Pentru mediul de afaceri și consumatori, acest subiect este important. Orice întârziere în aplicarea practică a înțelegerilor poate crea incertitudine suplimentară pe piață.

Motivul este simplu: carnea de pasăre din Ucraina ocupă în mod tradițional o cotă semnificativă pe piața din Republica Moldova, datorită prețului competitiv și livrărilor stabile. Absența acesteia sau o eventuală întârziere artificială a reluării importurilor ar putea provoca o reacție rapidă a pieței.

Potrivit estimărilor participanților la piață, în lipsa produselor accesibile din Ucraina pentru consumatori, prețurile interne la carnea de pui pe piața din Republica Moldova ar putea crește. Problema devine cu atât mai sensibilă în ajunul Paștelui.

Această sărbătoare este în mod tradițional însoțită de o cerere mai mare pentru produse alimentare, iar carnea de pasăre este unul dintre elementele importante ale „coșului de Paște”. Dacă importul de carne de pui din Ucraina nu va fi reluat până la mijlocul lunii martie, consumatorii s-ar putea confrunta cu scumpiri în perioada în care cererea este cea mai ridicată.

Prin urmare, situația depășește cadrul strict veterinar sau de reglementare și capătă o dimensiune socială importantă și sensibilă.

Pentru autoritățile din Republica Moldova este important să găsească un echilibru între controlul strict al siguranței alimentelor și stabilitatea pieței alimentare.

Pe de o parte, ANSA trebuie să își îndeplinească funcția principală – aceea de a asigura siguranța produselor alimentare pentru populație. Pe de altă parte, deciziile de reglementare au întotdeauna consecințe economice și sociale.

De aceea, înțelegerile la care s-a ajuns pe 4 martie, rezultat al unui compromis profesional, trebuie să fie urmate de o implementare la fel de profesionistă. Nu există obstacole obiective în acest sens: mecanismul de verificare a calității cărnii de pasăre din Ucraina se bazează pe standarde europene, recunoscute de ambele părți. Acest lucru asigură nivelul necesar de încredere și deschide calea pentru aplicarea rapidă a deciziilor convenite la 4 martie.

Punerea în practică a deciziilor importante adoptate pe 4 martie va fi principalul test al înțelegerilor la care au ajuns Moldova și Ucraina. Cât de repede și cât de eficient va fi trecut acest test vor simți imediat atât mediul de afaceri, cât și consumatorii din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #pui

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.