Emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții cu Vladimir Putin la Kremlin, în cadrul noilor eforturi diplomatice privind războiul din Ucraina. Liderul rus le-a spus că Moscova nu a lansat sâmbătă, 5 septembrie, niciun atac asupra Kievului și că și Ucraina și-a redus operațiunile militare. După Moscova, cei doi emisari americani sunt așteptați duminică, 6 septembrie, la Kiev, pentru întâlniri cu Volodimir Zelenski, scrie adevărul.ro.

Casa Albă a declarat că emisarii președintelui Donald Trump au discutat „planuri substanțiale pentru următorii pași”. Potrivit Mediafax, aceștia „vor fi anunțați în săptămânile următoare, și așteaptă cu nerăbdare să organizeze întâlniri la fel de productive mâine în Ucraina”.

Emisarii lui Trump au fost nevoiţi însă să îl aştepte mai multe ore pe Putin, care a inaugurat o linie nouă de metrou la Moscova şi un terminal petrolier uriaş cu oleoductul aferent, în Siberia, prin videoconferinţă. El s-a întâlnit şi cu candidaţi ai partidului prezidenţial Rusia Unită, în vederea alegerilor parlamentare de luna aceasta, înainte de a începe dialogul cu americanii.

Imagini publicate de Kremlin i-au arătat pe Steve Witkoff și Jared Kushner întâmpinați de Putin. Liderul de la Kremlin a spus că situația actuală „nu este atât de ușoară”.

Potrivit BBC, Witkoff i-a mulțumit lui Putin pentru că a fost de acord cu Ucraina să oprească atacurile asupra capitalelor celorlalți timp de trei zile. Duminică, cei doi trimiși vor călători la Kiev pentru mai multe discuții. Aceasta este prima lor vizită de acest gen în capitala Ucrainei.

Vineri, Trump a declarat că Witkoff și Kushner „aduc cu ei o propunere de a pune capăt războiului”. Până acum, eforturile SUA și ale aliaților săi de a negocia un acord de pace au eșuat.

Putin a mai spus că „indiferent ce se întâmplă, astfel de contacte sunt, fără îndoială, întotdeauna utile”. De asemenea, i-a mulțumit lui Trump pentru eforturile sale de pacificare.

Putin: „Există un nivel destul de ridicat de încredere”

Liderul rus a afirmat că se simte „confortabil” lucrând cu ei, adăugând: „Desigur, din partea noastră există un nivel destul de ridicat de încredere în timpul acestei activități”.

Discuțiile, desfășurate cu ușile închise în reședința oficială a lui Putin din inima capitalei Rusiei, au durat trei ore, potrivit presei de stat ruse.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a descris discuțiile ca fiind „constructive, extrem de sincere”.

Ce teme au fost abordate

„Discuțiile nu s-au limitat la un schimb de opinii privind rezolvarea crizei ucrainene. Au fost discutate în detaliu aspecte economice și potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase, ruso-americane”, a spus el.

Ușakov a mai spus că „s-a luat act de progresele tangibile ale armatei ruse în zona de luptă” și că s-a recunoscut faptul că discuțiile trebuie să abordeze „cauzele profunde ale conflictului”.

Putin a ordonat o pauză de trei zile a atacurilor asupra Kievului

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat oprirea, timp de trei zile, a atacurilor asupra Kievului, începând de la miezul nopții. Decizia vine înaintea întâlnirilor programate duminică în capitala ucraineană, unde sunt așteptați negociatorii americani.

Anunțul a fost făcut sâmbătă de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a explicat faptul că pauza temporară are legătură cu vizita delegaţiei americane la Kiev.

Decizia Moscovei vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski propusese, încă de vineri, oprirea reciprocă a bombardamentelor aeriene. El invocase prezența celor doi emisari americani, care urmau să se afle la Moscova pe 5 septembrie și la Kiev pe 6 septembrie.

În pofida acestei propuneri, Rusia a lansat vineri noaptea un nou val de atacuri masive asupra Ucrainei, folosind drone și rachete. Printre zonele vizate s-a numărat și regiunea capitalei.

Atacurile au făcut victime și în regiunea Dnipropetrovsk, unde cel puțin cinci persoane au fost ucise.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#emisarii lui Trump #moscova

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.