„Uneori, nu reușesc să programez toți clienții.” Salonul de masaj social din Bălți și problema pe care și-ar dori-o orice afacere

Când și-a pierdut vederea, o angajată a salonului de masaj social din Bălți credea că și-a pierdut viitorul. Asociația de Formare Antreprenorială și Dezvoltare (AO AFAD, ex-AFA Bălți) i-a demonstrat că se înșela. Povestea ei este una dintre cele documentate în raportul de impact al sectorului de antreprenoriat social din Moldova, disponibil gratuit pe impactspace.md.

„Uneori, nu reușesc să programez toți clienții.” Există o problemă pe care și-ar dori-o orice afacere mică: mai mulți clienți decât capacitatea de a-i onora. La salonul de masaj terapeutic, aceasta este realitatea de lucru a unor femei care, înainte de salon, trăiau din pensii de invaliditate și ajutoare sociale, cu mobilitate redusă și zero experiență profesională formală.

Piața muncii obișnuite nu avusese nimic pentru ele. Salonul a construit ceva special pentru ele și a descoperit că piața, în general, vrea masaj bun indiferent cine îl face.

Cum funcționează?

„Noi achităm împreună chiria și lumina, dar fiecare lucrează independent.” Modelul este deliberat simplu: un spațiu comun, cheltuieli împărțite, responsabilitate individuală pentru fiecare angajată. Nu există o ierarhie care să consume din energie. Există un standard de calitate și libertatea de a-l atinge în propriul ritm.

Salonul este aproape de casă, programul este flexibil, clienții revin constant: „Am clienți care vin o dată la trei luni, de ani de zile.” Din 13 femei formate de asociație, 7 sunt active. Salonul înregistrează aproximativ 600 de ședințe pe an și a fost replicat în alte trei raioane fără un program de scalare instituțional, ci pentru că modelul a funcționat vizibil și altele au vrut același lucru.

„Masajul mi-a schimbat viața”, spune una dintre angajate. Raportul de evaluare traduce asta în indicatori: reducerea dependenței de ajutoare sociale, creșterea autonomiei financiare, integrare profesională pe termen lung.

„Suntem ca o familie” și „Aici nu îți e frică să greșești.” La SRL Credem-Eco din Bălți, o întreprindere de catering și patiserie artizanală cu 28 de angajați, dintre care peste 80% din categorii vulnerabile, cultura organizațională se descrie în două fraze. Fluctuația de personal este aproape zero. Când criza refugiaților din 2022 a lovit brusc, organizația a livrat 65.000 de porții fără să oprească activitatea comercială. „Când a început războiul, nu am stat pe gânduri.”

„Nu am vrut milă, am vrut muncă.” Întreprinderea socială „Stupina cu Povești”, dezvoltată de Asociația Copiilor Surzi din Chișinău, produce anual aproximativ 400 de kilograme de miere ecologică și participă la târguri în România. Nu ca proiect social cu standul de donații. Ca producători, cu prețuri, cu calitate certificată, cu reputație construită în timp. „Mierea noastră e curată.”

Toate aceste organizații, cu datele complete ale sectorului, sunt documentate în raportul disponibil pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

#afacere #antreprenoriat #Balti #salon de masaj social #sedinte

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.