Oamenii legii vor sta de veghe și în perioada Paștelui Blajinilor. Mai exact, în perioada 9-10 mai, circa 3 500 de polițiști vor asigura ordinea publică, circulația rutieră și vor monitoriza respectarea regulilor de prevenire a infectării cu virusul COVID-19.

Oamenii legii se vor afla pe teritoriul și în adiacentul cimitirelor, atât în localitățile unde a fost permisă oficierea procesiunii de pomenire a celor răposați, cât și în acele localități unde aceasta a fost interzisă. Astfel, Inspectoratul General al Poliției vine cu un se de recomandări pentru cetățeni:

– Vă recomandăm să respectați măsurile instituite de autorități, manifestând înțelegere și respect. Este spre binele tuturor, să respectăm și în scurt să putem merge cu toții la mormintele celor dragi;

-În localitățile unde a fost permis accesul în cimitire, evitați aglomerația la morminte. Polițiștii vor monitoriza respectarea distanţei sociale și echiparea corespunzătoare a cetățenilor cu măşti şi mănuşi;

-Sunt interzise mesele de pomenire și consumul de băuturi alcoolice în locuri publice, inclusiv pe teritoriul cimitirelor;

-Vă recomandăm să parcați unitățile de transport în adiacentul cimitirelor, doar în locurile permise și să nu lăsați în mașină lucruri de valoare (genți, bijuterii, bani, telefoane mobile, etc.);

-Mai mulți agenți de patrulare vor fi prezenți pe traseele din țară. Recomandăm cetățenilor să circule cu respectarea limitelor de viteze și să nu conducă vehicule dacă au consumat băuturi alcoolice;

-Ne adresăm şi către părinţi, aceştia trebuie să fie prudenţi, să-și supravegheze în permanență copiii, iar în cazul în care constată că lipsa copilului, să anunțe imediat poliția;

-În caz de necesitate sau dacă aţi asistat, sau cunoașteți despre comiterea vreunei fapte antisociale, apelaţi cu încredere la cel mai apropiat poliţist, ori sunaţi la numărul unic de urgență – 112.

#Blajini #cimitire #politisti #trasee

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.