Un moldovean, în vârstă de 34 de ani, riscă dosar penal pentru că s-a „angajat” să transmită unui străin un permis de conducere falsificat. Este vorba de un șofer de pe ruta internațională „Moldova-Franța”. Descoperirea a avut loc în punctul de trecere a frontierei Cahul, anunță Poliția de Frontieră.

„Asupra unui șofer de pe ruta internațională „Moldova-Franța”, polițiștii de frontieră au depistat un permis de conducere falsificat, pretins a fi eliberat de către autoritățile moldovene pe numele unei persoane străine.

Astfel, în data de 10 ianuarie 2024, ofițerii de investigații din cadrul Direcției regionale SUD au identificat șoferul de 34 ani, fiind deținător al dublei cetățenii (MDA/ROU). În cadrul controlului de nivelul II, ce presupune verificări amănunțite, polițiștii de frontieră au depistat permisul de conducere cu semne rezonabile de falsificare.

În declarații, bărbatul a comunicat că fusese rugat să transmită documentul unei persoane, când va ajunge în Franța”, transmit oamenii legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Documentul a fost ridicat și transmis spre expertiză. Cercetările pe caz continuă.

#dosar penal #fals #sofer

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.