Un român a devenit primul om condamnat în Elveția pentru aruncarea în aer a unui bancomat. Pe lângă pedeapsa de 6 ani de închisoare, bărbatul a primit și o interdicție de a intra în țară timp de 10 ani, care se va aplica după executarea pedepsei.

Bancomatele elvețiene au fost atacate de peste 36 de ori în ultimii 2 ani, iar în majoritatea cazurilor autorii au scăpat și nu au mai fost prinși. Miercuri, autorul unui astfel de atac – cetățeanul român – a apărut pentru prima dată în fața Curții Penale Federale din Elveția și a fost condamnat.

În data de 12 decembrie 2019, în timpul nopții, doi cetățeni români au fixat un dispozitiv exploziv pe un bancomat aflat la parterul unei clădiri din orașul Sevelen și au declanșat o explozie puternică. Bancomatul a fost aruncat în aer, iar fațada clădirii a fost avariată. Autorii atacului au pus în pericol, cu bună știință, viața și integritatea a 30 de locuitori ai clădirii, precum și viața trecătorilor, a susținut procurorul elvețian. Daunele provocate s-au ridicat la peste 100.000 de franci.

Bancomatul a fost distrus în urma exploziei. Seiful s-a deformat, dar nu a cedat, iar atacatorii au luat banii găsiți în cutia superioară de bani, fugind cu aproximativ 126.000 de franci. Bărbatul condamnat miercuri a fost prins în iunie 2020 în Austria, iar apoi extrădat, existând pe numele lui un mandat internațional de arestare. Complicele său a fost capturat în Danemarca câteva zile mai târziu, pe 16 iunie 2020. Extrădarea lui în Elveția a fost aprobată, însă apoi amânată pentru a fi judecat în Danemarca, unde a fost și condamnat la mai mulți ani de închisoare în aprilie 2021.

#bancomat #Elvetia #roman

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.