Marea Britanie nu are suficient bitum, pentru a sigila gropile. Publicația britanică Daily Mail consideră că vinovat de situație se face nimeni altul decât președintele rus Vladimir Putin, scrie Rupor.md.

Autoritățile locale deja se confruntă cu datorii de reparații rutiere în sumă de 12 miliarde de lire sterline. Până la invazia Kremlinului în Ucraina, Rusia furniza Marii Britanic aproximativ 60% din bitum (materialul folosit de constructorii de drumuri).

Englezii și-au propus să raționalizeze bitumul și să găsească alți furinozori, ceea ce va conduce la majorarea costurilor și afectează procesul de reparație a drumurilor. Asociația autogestionării locale (LGA), care reprezintă peste 350 de consilii din Anglia și Țara Galilor, a declarat că mulți dintre membrii săi au fost afectați de o creștere cu circa 22% a costurilor de întreținere a drumurilor.

Cel mai mult au fost afectați drumarii. Lucrările de reparație întârzie extrem de mult, iar conform ultimelor estimări, va dura aproximativ 10 ani pentru a aduce drumurile într-o stare satisfăcătoare.

Autoritățile speră că aceasta este doar o problemă pe termen scurt. Totuși, realitatea este că, dacă nu va fi identificată o soluție, costurile rutiere vor trebui finanțate parțial din fondurile de asistență socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drumuri #Marea Britanie #război Ucraina #reparatie drumuri #Rusia #Vladimir Putin

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.