Cât e de importantă frumusețea?

„Aspectul fizic are un rol mai important decât ne-am fi imaginat,” explică profesorul James Chowhan, conducătorul studiului. „Nu este vorba neapărat de ce cred alții, ci de cât de mulțumit ești tu cu propria înfățișare. E greu să te simți bine în pielea ta în aceste vremuri, unde suntem bombardați cu imagini idealizate pe social media”.

Însă frumusețea nu e totul. Timpul petrecut cu familia, apartenența la o comunitate din afara jobului, și oameni pe care te poți baza – toți acești factori au un impact semnificativ asupra satisfacției în viață.

Bani sau relații?

Deși banii îți pot aduce confort și siguranță, ei nu garantează fericirea pe termen lung. Venitul a avut un impact, însă unul mai mic decât factorii de natură socială și personală. Sentimentul de apartenență și conexiunea cu cei dragi s-au dovedit esențiale.

„Muncești din greu, ai un salariu bun, dar nu e niciodată suficient… Te compari cu vecinii, cu oamenii din online, și îți dai seama că nu te simți ‘bogat’, chiar dacă traiul tău e peste medie,” observă Prof. Chowhan. „Iar asta îți erodează nivelul de fericire”.

Clasa socială: contează mai mult decât crezi

Percepția despre propria poziție pe scara socială a dictat în mare măsură nivelul de satisfacție personală. Cu cât te clasezi mai sus, cu atât te simți mai bine, iar diferența de fericire între clasele sociale extreme este enormă. „E mai mult despre psihologie decât despre bani”, subliniază Prof. Chowhan.

Alte concluzii ale studiului

Starea de sănătate influențează major nu doar durata vieții, dar și calitatea ei. Participanții care și-au evaluat starea generală de sănătate ca fiind excelentă au raportat un grad mai ridicat de fericire.

Persoanele căsătorite sau aflate în concubinaj sunt mai mulțumite cu viața lor decât cele celibatare, văduve sau divorțate. Acest lucru poate fi atribuit sentimentului de stabilitate și a sprijinului reciproc pe care îl oferă o relație de lungă durată.

Femeile, în general, au demonstrat un nivel ușor mai ridicat de satisfacție personală față de bărbați. Acest fapt ar putea fi explicat prin diferențe în rolurile de gen din societate, așteptări culturale sau factori biologici.

Peste două mii de elevi frecventează, în anul de studii 2026-2027, cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subordonate Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Interesul pentru aceste școli este în creștere, însă spațiile insuficiente limitează înscrierile, iar părinții, elevii și profesorii continuă să fie ținta presiunilor și a mesajelor ostile promovate de structurile de la Tiraspol, potrivit unui raport Promo-LEX.

Astfel, în ultimii cinci ani, numărul elevilor din aceste instituții a crescut constant, inclusiv în rândul copiilor alolingvi. Evoluția reflectă interesul tot mai mare pentru studierea limbii române și pentru accesul la educație în conformitate cu standardele educaționale naționale.

Creșterea se produce pe fondul unui declin demografic accentuat: în ultimii zece ani, numărul copiilor cu vârste de până la 18 ani din regiunea transnistreană s-a redus cu aproximativ 33%. Cererea depășește însă capacitatea de școlarizare a unor instituții. Potrivit administrațiilor acestora, spațiile sunt insuficiente, iar sediile nu sunt pe deplin adaptate procesului educațional. În consecință, unele școli nu au putut admite toți copiii pentru care au fost depuse cereri de înscriere.

„Alegerea unei școli cu predare în limba română este însoțită și de riscul intimidărilor. Potrivit informațiilor colectate de Promo-LEX, presiunile îi vizează în special pe părinții angajați în structurile subordonate regimului de ocupație. Acestea sunt alimentate inclusiv de mesaje propagandistice care prezintă școlile drept instrumente de influență politică ale Chișinăului și le atribuie pretinse acțiuni de falsificare a istoriei.

Raportul semnalează practici similare și în cazul persoanelor înscrise în Programul național de studiere a limbii române. Unii beneficiari s-au retras din program după ce ar fi fost monitorizați și supuși presiunilor de către reprezentanții structurilor transnistrene ilegale. În perioada monitorizată, mesajele ostile școlilor cu predare în limba română au fost promovate repetat de reprezentanți ai structurilor de la Tiraspol și amplificate prin canalele locale de propagandă.

În luna august, Alexandr Stețiuc, adjunctul pretinsului „ministru de externe”, a calificat instituțiile de învățământ drept „angajate politic”, susținând că elevii ar fi implicați în acțiuni politice. Ulterior, Vadim Cravciuc, pretins deputat în „sovietul suprem”, a acuzat școlile de denaturarea istoriei și de glorificarea fascismului și nazismului. Și Andrei Safonov, de asemenea pretins deputat, le-a prezentat drept potențiale centre de subversiune. Acuzații similare au fost reluate, în luna septembrie, de pretinsul „minister de externe” de la Tiraspol”, se arată în comunicatul emis de Promo-LEX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, Promo-LEX atrage atenția asupra gravității acestei retorici. Acuzațiile privind promovarea nazismului și invocarea „denazificării” au fost utilizate de Federația Rusă pentru justificarea invaziei la scară largă a Ucrainei. Repetarea lor în raport cu școlile cu predare în limba română contribuie la stigmatizarea instituțiilor, a elevilor și a profesorilor și la cultivarea unui climat în care intimidările și represiunile pot fi tolerate sau justificate.

#creștere #elevi #regiunea transnistreana #scoli cu predare in romana