Ministerul Educației și Cercetării lansează Decada Memoriei și Recunoștinței, prilejuită de comemorarea, la 2 martie, a eroilor căzuți pentru independența Republicii Moldova în acțiunile de luptă de la Nistru din 1992, transmite IPN.

Seria de evenimente va debuta pe 2 martie cu o conferință științifică la care vor participa istorici, profesori, reprezentanți ai direcțiilor de învățământ și ai Guvernului.

„Discutăm despre importanța memoriei istorice, despre reziliență, despre cum facem să ne unim în jurul acelor evenimente critice prin care a trecut societatea noastră, cum folosim și transmitem aceste mesaje în societate, în special tinerei generații”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun.

Potrivit oficialului, inițiativa urmărește prevenirea răspândirii unor narative false și consolidarea unității societății.

Pe parcursul lunii martie, instituțiile de învățământ vor organiza activități tematice dedicate războiului de la Nistru, inclusiv discuții despre familie și depărtare. Totodată, istorici de la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova vor merge în fiecare raion pentru întâlniri cu elevii.

„În același timp, vom avea grupuri de elevi, în jur de 1.000, care vor veni la Chișinău și vor avea ocazia să petreacă o zi vizitând Muzeul Armatei, iar ulterior să vizioneze un spectacol pe aceste subiecte”, a precizat Dan Perciun.

Ministrul a subliniat că autoritățile își propun o comemorare la o scară mai largă față de anii precedenți.

„Să ne aducem aminte prin ce am trecut, să ne aducem aminte de capacitatea noastră de a rezista în fața dictaturii, în fața încercărilor de a ne fura libertatea. Să-i comemorăm pe eroi și să privim în viitor, inspirați de exemplul celor care au luptat pentru independența Republicii Moldova”, a mai spus ministrul.

Ziua Memoriei și Recunoștinței, marcată anual pe 2 martie, a fost instituită printr-o hotărâre a Parlamentului din 2021. În fiecare an, autoritățile depun flori și participă la marșuri și mitinguri dedicate celor care și-au sacrificat viața pentru independența și suveranitatea Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#1992 #Nistru #razboi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.