Acest articol a fost corectat. Prezentăm scuze pentru erorile anterioare.

O campanie de strângere de fonduri a fost lansată pentru a repatria corpul neînsuflețit al lui Denis Lupu, cunoscut sub numele de scenă „Jucătoru”, găsit mort pe 6 iunie în Parma, Italia.

Herbert Schiesser, fostul manager al lui Denis, vizibil afectat de pierderea prietenului său, face un apel public pentru identificarea rudelor apropiate ale lui Denis.

„Eu, Herbert Schiesser, fostul lui manager și prieten apropiat, doresc ca trupul lui Denis să fie repatriat în Republica Moldova și să fie înmormântat lângă tatăl său, în satul Geamăna, Anenii Noi – cel căruia i-a dus dorul toată viața. Încă de când l-am cunoscut în 2010 și începutul colaborării noastre în 2012 mi-a spus „Papanea”… A fost un suflet cald, un copil talentat, un artist care nu și-a găsit locul în lume, dar a lăsat o amprentă profundă în sufletele noastre”, explică fostul manager al lui Denis.

Tânărul artist a fost descoperit fără viață în apartamentul mamei sale. Autoritățile italiene exclud sinuciderea și suspectează o supradoză de medicamente pentru depresie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Denis Lupu, în vârstă de 34 de ani, a fost un artist nonconformist, cunoscut pentru sinceritatea sa artistică și stilul său unic, dar și pentru momentele de izolare și fragilitate emoțională.

#Denis Lupu #Italia #repatriere

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.