Federația Internațională a Jurnaliștilor (IFJ) a inițiat excluderea Uniunii Jurnaliştilor din Rusia din rândurile sale. Sindicatele Nordice ale Jurnaliştilor au acuzat IFJ de metode nedemocratice, corupţie şi de inacţiune în legătură cu crearea asociaţiilor regionale ale jurnaliştilor ruşi din teritoriile ucrainene anexate, notează Rupor.

„Calificăm asta drept o activitate coruptă”, a spus președinta Uniunii Jurnaliştilor Finlandezi, Hanne Aho.

În mai 2022, Mediaruh, o comunitate care reunește mass-media ucraineană, jurnalişti și mai multe ONG-uri de profil, i-a solicitat Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor să excludă Uniunea Jurnaliştilor din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Membrii comunității mass-media din Ucraina au declarat că Uniunea Jurnaliştilor din Rusia nu a reușit să răspundă în mod corespunzător la ascensiunea șovinismului rus și la promovarea proceselor similare de către cei mai înalți oficiali.

Uniunea Jurnaliștilor din Rusia, formată din 85 de filiale situate în diferite regiuni, a fost creată pentru a proteja interesele reprezentanților mass-media. În 1995, entitatea a devenit membră a Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor – cea mai mare comunitate sindicală interstatală din domeniu. În componența IFJ intră 187 de structuri din 146 de state.

#exclusi #federatie #jurnaliști #uniune

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.