Ucraina, România și Moldova au semnat vineri un Memorandum de Înțelegere trilateral privind înființarea Alianței Cibernetice pentru Reziliență Regională, care are scopul de a consolida lupta împotriva amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride cu componentă cibernetică, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România, printr-un comunicat.

Memorandumul a fost semnat, în cadrul Forumului Internațional de Reziliență Cibernetică de la Kiev 2026, de către Centrul Național de Coordonare a Securității Cibernetice de pe lângă Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (NCSCC), Directoratul Național de Securitate Cibernetică al României (DNSC) și Agenția de Securitate Cibernetică a Republicii Moldova (ASC), transmite Agerpres.ro.

”Memorandumul stabilește în mod oficial ‘Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională’, un nou cadru de cooperare strategică menit să consolideze reziliența cibernetică regională. Din partea ucraineană, Memorandumul a fost semnat de Nataliia Tkachuk, secretarul Centrului Național de Coordonare a Securității Cibernetice de pe lângă Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (NCSCC). România a fost reprezentată de Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). În numele Republicii Moldova, documentul a fost semnat de Mihai Lupașcu, Directorul Agenției de Securitate Cibernetică (ASC)”, se menționează în comunicat.

Scopul Alianței este de a consolida reziliența împotriva amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride cu componentă cibernetică, prin cooperare strategică, schimb de cunoștințe, tehnologii avansate, răspuns coordonat la incidente cibernetice transfrontaliere și asistență reciprocă în protejarea valorilor democratice.

Memorandumul subliniază, de asemenea, valorificarea experienței unice a Ucrainei în contracararea amenințărilor cibernetice, dobândită în contextul războiului declanșat de Federația Rusă, integrând această expertiză practică în consolidarea rezilienței colective regionale.

”Este important nu doar că avem același dușman și ne confruntăm cu aceleași amenințări, ci, și mai important, este că împărtășim aceleași valori și o înțelegere comună că numai împreună putem consolida și construi reziliența cibernetică în regiunea noastră din Europa. Ucraina va depune toate eforturile, cunoștințele și expertiza sa pentru a face această Alianță practică, eficientă și cu impact real. Îndemn națiunile partenere și prietenii noștri să ni se alăture – pentru că securitatea cibernetică este un sport de echipă. Și numai împreună, ca o echipă unită și determinată, putem reuși cu adevărat”, a declarat Nataliia Tkachuk, secretarul NCSCC, citată în comunicat.

Sursa citată subliniază că fundamentul acestui format trilateral de cooperare a fost inspirat de întâlnirea de la Odessa a președinților Ucrainei, Republicii Moldova și României și a fost deja inițiat în iulie 2025 la Cernăuți, Ucraina, unde cele trei țări au convenit să aprofundeze coordonarea și să își intensifice eforturile pentru a contracara amenințările cibernetice și hibride în continuă evoluție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cibernetica #Moldova #reziliență

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.