Ucraina, România și Moldova au semnat vineri un Memorandum de Înțelegere trilateral privind înființarea Alianței Cibernetice pentru Reziliență Regională, care are scopul de a consolida lupta împotriva amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride cu componentă cibernetică, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România, printr-un comunicat.

Memorandumul a fost semnat, în cadrul Forumului Internațional de Reziliență Cibernetică de la Kiev 2026, de către Centrul Național de Coordonare a Securității Cibernetice de pe lângă Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (NCSCC), Directoratul Național de Securitate Cibernetică al României (DNSC) și Agenția de Securitate Cibernetică a Republicii Moldova (ASC), transmite Agerpres.ro.

”Memorandumul stabilește în mod oficial ‘Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională’, un nou cadru de cooperare strategică menit să consolideze reziliența cibernetică regională. Din partea ucraineană, Memorandumul a fost semnat de Nataliia Tkachuk, secretarul Centrului Național de Coordonare a Securității Cibernetice de pe lângă Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (NCSCC). România a fost reprezentată de Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). În numele Republicii Moldova, documentul a fost semnat de Mihai Lupașcu, Directorul Agenției de Securitate Cibernetică (ASC)”, se menționează în comunicat.

Scopul Alianței este de a consolida reziliența împotriva amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride cu componentă cibernetică, prin cooperare strategică, schimb de cunoștințe, tehnologii avansate, răspuns coordonat la incidente cibernetice transfrontaliere și asistență reciprocă în protejarea valorilor democratice.

Memorandumul subliniază, de asemenea, valorificarea experienței unice a Ucrainei în contracararea amenințărilor cibernetice, dobândită în contextul războiului declanșat de Federația Rusă, integrând această expertiză practică în consolidarea rezilienței colective regionale.

”Este important nu doar că avem același dușman și ne confruntăm cu aceleași amenințări, ci, și mai important, este că împărtășim aceleași valori și o înțelegere comună că numai împreună putem consolida și construi reziliența cibernetică în regiunea noastră din Europa. Ucraina va depune toate eforturile, cunoștințele și expertiza sa pentru a face această Alianță practică, eficientă și cu impact real. Îndemn națiunile partenere și prietenii noștri să ni se alăture – pentru că securitatea cibernetică este un sport de echipă. Și numai împreună, ca o echipă unită și determinată, putem reuși cu adevărat”, a declarat Nataliia Tkachuk, secretarul NCSCC, citată în comunicat.

Sursa citată subliniază că fundamentul acestui format trilateral de cooperare a fost inspirat de întâlnirea de la Odessa a președinților Ucrainei, Republicii Moldova și României și a fost deja inițiat în iulie 2025 la Cernăuți, Ucraina, unde cele trei țări au convenit să aprofundeze coordonarea și să își intensifice eforturile pentru a contracara amenințările cibernetice și hibride în continuă evoluție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cibernetica #Moldova #reziliență

Din decembrie, autoritățile vor începe consultările cu primăriile care au ales să se amalgameze voluntar, pentru a stabili ce proiecte de infrastructură sunt prioritare pentru comunitățile lor. În acest scop, pentru perioada 2027–2028 sunt prevăzute investiții de aproximativ 3,49 miliarde de lei, de care ar putea beneficia 161 de grupuri de primării amalgamate. Planul de finanțare a fost discutat joi, 12 noiembrie, la ședința Comisiei paritare pentru descentralizare, prezidată de premierul Vasile Tofan.

Discuțiile cu primăriile vor fi organizate prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională. Banii vor putea fi solicitați pentru reparația drumurilor și podurilor locale, extinderea rețelelor de apă și canalizare, instalarea iluminatului public, renovarea școlilor și grădinițelor, dar și pentru îmbunătățirea serviciilor publice.

Începând cu 2027, primăriile vor putea pregăti și depune proiectele, iar implementarea investițiilor ar urma să înceapă în cursul aceluiași an.

La ședința Comisiei a fost discutată și reforma administrației publice locale. Participanții au analizat stadiul pregătirii pachetului legislativ, precum și propunerile și avizele transmise de autoritățile locale. Premierul Vasile Tofan a subliniat că primăriile au nevoie de angajați suficienți, competențe și resurse financiare pentru a putea gestiona problemele comunităților.

Un alt subiect a vizat efectele modificărilor fiscale și ale schimbărilor din sistemul de salarizare asupra bugetelor locale. Potrivit calculelor prezentate, impactul cumulat al acestor modificări ar urma să fie de aproximativ 770 de milioane de lei în favoarea autorităților publice locale de nivelurile I și II. Ministerul Finanțelor va verifica situația fiecărei primării și va analiza dacă sunt necesare transferuri suplimentare.

Reprezentanții administrației locale au atras atenția și asupra necesității consolidării autonomiei financiare a primăriilor și a simplificării procedurilor pentru proiectele de investiții care se desfășoară pe parcursul mai multor ani. În acest sens, Ministerul Finanțelor pregătește modificări care să permită continuarea lucrărilor și utilizarea fondurilor de la un an bugetar la altul.

Comisia paritară pentru descentralizare și-a reluat activitatea după ultima ședință, care a avut loc pe 22 aprilie 2025. În urma discuțiilor, participanții au convenit să reactiveze grupurile de lucru sectoriale, care urmează să se întrunească cel puțin o dată până la sfârșitul anului. De asemenea, înainte ca pachetul legislativ privind reforma administrației publice locale să fie transmis Parlamentului, vor fi organizate consultări suplimentare cu reprezentanții autorităților locale.

Următoarea ședință a Comisiei este planificată pentru martie 2027.