Ucraina, România și Moldova au semnat vineri un Memorandum de Înțelegere trilateral privind înființarea Alianței Cibernetice pentru Reziliență Regională, care are scopul de a consolida lupta împotriva amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride cu componentă cibernetică, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România, printr-un comunicat.

Memorandumul a fost semnat, în cadrul Forumului Internațional de Reziliență Cibernetică de la Kiev 2026, de către Centrul Național de Coordonare a Securității Cibernetice de pe lângă Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (NCSCC), Directoratul Național de Securitate Cibernetică al României (DNSC) și Agenția de Securitate Cibernetică a Republicii Moldova (ASC), transmite Agerpres.ro.

”Memorandumul stabilește în mod oficial ‘Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională’, un nou cadru de cooperare strategică menit să consolideze reziliența cibernetică regională. Din partea ucraineană, Memorandumul a fost semnat de Nataliia Tkachuk, secretarul Centrului Național de Coordonare a Securității Cibernetice de pe lângă Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (NCSCC). România a fost reprezentată de Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). În numele Republicii Moldova, documentul a fost semnat de Mihai Lupașcu, Directorul Agenției de Securitate Cibernetică (ASC)”, se menționează în comunicat.

Scopul Alianței este de a consolida reziliența împotriva amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride cu componentă cibernetică, prin cooperare strategică, schimb de cunoștințe, tehnologii avansate, răspuns coordonat la incidente cibernetice transfrontaliere și asistență reciprocă în protejarea valorilor democratice.

Memorandumul subliniază, de asemenea, valorificarea experienței unice a Ucrainei în contracararea amenințărilor cibernetice, dobândită în contextul războiului declanșat de Federația Rusă, integrând această expertiză practică în consolidarea rezilienței colective regionale.

”Este important nu doar că avem același dușman și ne confruntăm cu aceleași amenințări, ci, și mai important, este că împărtășim aceleași valori și o înțelegere comună că numai împreună putem consolida și construi reziliența cibernetică în regiunea noastră din Europa. Ucraina va depune toate eforturile, cunoștințele și expertiza sa pentru a face această Alianță practică, eficientă și cu impact real. Îndemn națiunile partenere și prietenii noștri să ni se alăture – pentru că securitatea cibernetică este un sport de echipă. Și numai împreună, ca o echipă unită și determinată, putem reuși cu adevărat”, a declarat Nataliia Tkachuk, secretarul NCSCC, citată în comunicat.

Sursa citată subliniază că fundamentul acestui format trilateral de cooperare a fost inspirat de întâlnirea de la Odessa a președinților Ucrainei, Republicii Moldova și României și a fost deja inițiat în iulie 2025 la Cernăuți, Ucraina, unde cele trei țări au convenit să aprofundeze coordonarea și să își intensifice eforturile pentru a contracara amenințările cibernetice și hibride în continuă evoluție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cibernetica #Moldova #reziliență

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.