Germania interzice de astăzi, 3 iulie, vânzarea de obiecte de plastic de unică folosinţă: farfurii, tacâmuri, pahare sau beţişoare de urechi. Prin această măsură, Germania aplică o directivă europeană destinată să protejeze oceanele de poluare.

Noua lege, votată în luna septembrie 2020 şi care a intrat în vigoare astăzi, interzice în mod special „beţişoarele de urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, beţişoarele pentru amestecat, beţele pentru baloane şi paharele”.

În plus, anumite ambalaje din polistiren, utilizate drept recipiente pentru produse alimentare, sunt şi ele vizitate de această interdicţie. De asemenea, proiectul de lege prevede de asemenea ca administraţiile publice să dea întâietate produselor fabricate din materiale reciclate la licitaţiile pentru furnizarea de consumabile.

Directiva europeană privind materialele plastice de unică folosinţă se bazează pe legislaţia existentă a UE în materie de deşeuri, dar o depăşeşte prin faptul că stabileşte norme mai stricte pentru acele tipuri de produse şi de ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvenţă a apariţiei pe plajele europene.

Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosinţă pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător.

Produsele din plastic de unică folosinţă sunt fabricate integral sau parţial din materiale plastice şi, de regulă, sunt destinate a fi utilizate doar o dată sau pentru o perioadă scurtă înainte să fie aruncate. Unul dintre principalele obiective ale directive este reducerea cantităţii de deşeuri de plastic generate.

Conform noilor norme, până în 2021 vor fi interzise, printre produsele din plastic de unică folosinţă, farfuriile, tacâmurile, paiele, beţele pentru baloane şi beţişoarele pentru urechi.

Omenirea a produs 367 milioane de tone de plastic în 2020. Producţia mondială de deşeuri e în creştere

În 2020, din cauza crizei sanitare, producţia mondială de plastic a scăzut cu 0,3% comparativ cu 2019, însă ceea ce este îngrijorător că de la debutul erei industriale şi până în prezent au fost înregistrat doar trei scăderi.

Potrivit datelor comunicate luna trecută de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Plastic, la nivelul întregii planete, „cu 367 milioane de tone de plastic produse în 2020, faţă de 368 milioane de tone în 2019, a fost vorba de cea de a treia scădere mondială înregistrată după război, după cea intervenită în 1973, în momentul primului şoc petrolier, şi cea din 2008, din cauza crizei financiare subprime”, a declarat directorul general de la PlasticsEurope, Eric Quenet.

Pe de altă parte, producţia mondială de deşeuri din plastic ar putea creşte cu 41% până în 2030, iar cantitatea de deşeuri prezentă în oceanele lumii ar putea să se dubleze, până la 300 milioane de tone, avertizează asociaţia pentru protecţia animalelor WWF.

Fenomenul poluării globale cu plastic se îndreaptă spre „un punct critic ireversibil”, potrivit unui studiu publicat zilele trecute. Statele membre UE au convenit să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conţină, până în 2025, cel puţin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puţin 30%.

#Germania #interzise #obiecte #plastic

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.