Comisia Electorală Centrală a exclus Partidul Politic „Șansă” din lista partidelor care au dreptul să participe la alegerile prezidențiale și la referendumul din 20 octombrie. De asemenea, i-a anulat înregistrarea în calitate în calitate de participant la referendum de acum o săptămână. Decizia vine în contextul hotărârii judecătorești de a limita activitatea partidului, menținută și de instanța de apel.

Activitatea partidului este limitată de instanță pentru un termen de trei luni. Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a precizat că partidelor politice, pe perioada limitării activității, le este interzisă fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstrațiilor, pichetărilor și a altor acțiuni publice.

„Prin urmare, hotărârea CEC din 26 iulie cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de participa la alegerile prezidențiale și la referendumul republican constituțional din 20 octombrie urmează a fi ajustată ca urmare a hotărârii Judecătoriei Bălți, care a fost menținută de instanța de apel”, a spus Pavel Postica, potrivit IPN.

Prezent la ședință, liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a declarat că obiecțiile față de formațiune, care au dus la limitarea activității, sunt nefondate, pentru că toate rapoartele financiare au fost prezentate în termenele prevăzute de legislație. De asemenea, acesta a invocat prevederile legale, conform căror, activitatea partidului nu poate fi limitată în timpul campaniei electorală. Or, formațiunea deja a fost înregistrată în calitate de participant la referendum. Potrivit lui Alexei Lungu, acțiunile CEC sunt ilegale și reprezintă un abuz.

În replică, membrii CEC au declarat că deocamdată nu suntem în campanie electorală, aceasta urmează să înceapă pe 20 septembrie.

Pentru adoptarea hotărârii au votat șapte membri, iar doi s-au abținut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #referendum #Șansă

Un atac cu drone a provocat un incendiu în portul Ust-Luga, de la Marea Baltică, în nord-vestul Rusiei. Trei muncitori au fost răniți, iar o centrală electrică a fost scoasă din funcțiune. Informațiile au fost anunțate miercuri de guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, potrivit Reuters.

Oficialul rus a declarat că, în timpul atacului, apărarea antiaeriană ar fi doborât 150 de drone deasupra regiunii. Mai multe imagini și înregistrări video publicate pe rețelele sociale, arată incendii și coloane mari de fum în zona portului.

Ust-Luga este unul dintre cele mai importante puncte de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. În regiunea Leningrad se află și o mare rafinărie de petrol, precum și orașul Sankt Petersburg.

Portul se află sub sancțiunile Uniunii Europene, Canadei, Regatului Unit, Statelor Unite și Elveției. Potrivit Comisiei Europene, acesta este utilizat inclusiv pentru transportul petrolului rusesc prin intermediul așa-numitei flote fantomă.

Atacul a fost însoțit de alerte de securitate în mai multe state de la Marea Baltică. Letonia și Lituania au avertizat populația din anumite regiuni să se adăpostească, după ce drone neidentificate au pătruns în spațiul lor aerian din direcția Rusiei sau Belarusului. NATO a ridicat avioane de vânătoare pentru misiuni de apărare aeriană. Nu au fost raportate victime în aceste două țări.

Și Finlanda a impus restricții temporare asupra unei părți din spațiul aerian și maritim din estul Golfului Finlandei. Autoritățile au explicat că măsura este una de precauție, pentru protejarea populației și pentru a permite intervenția în cazul unor eventuale amenințări cu drone.

Incidentele au amplificat îngrijorările privind extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor NATO vecine cu Rusia și Belarus. Moscova acuză Kievul că ar folosi spațiul aerian al Alianței pentru atacuri, în timp ce Ucraina susține că unele drone au fost deviate de bruiajul electronic rusesc.