Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a menţine numărul secțiilor de votare din diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2020, a fost criticată dur de partidele care s-au înscris în cursa electorală. PAS a anunțat un protest, iar Partidul Nostru (PN) a contestat-o la Curtea de Apel Chișinău.

Protestul PAS a fost fixat pentru data de 7 iunie, la ora 12:00, în fața sediului CEC.

„Cerem CEC să-și revizuiască decizia și să majoreze numărul de secții de vot în diasporă. Cerem CEC să respecte cetățenii și să asigure dreptul la vot. Majoritatea dodonistă din CEC, în frunte cu Maxim Lebedinschi, a încălcat legea și vrea să fraudeze alegerile. Încercarea hoților de a-și salva pielea nu va trece. Cei care ne fură și ne încalcă drepturile vor răspunde în fața legii. Oamenii vor porni vremurile bune oricâte obstacole ar pune hoții!”, scrie pe pagina de Facebook a evenimentului creat de PAS.

La fel, PAS a scris că va contesta această decizie. Între timp, Partidul Nostru a trimis un comunicat de presă în care spune că juriștii blocului au mers la Curtea de Apel Chișinău pentru a depune actele în original. Renato Usatîi îi cere instanței judecătorești să anuleze decizia CEC, adoptată în ziua precedentă, de a înființa în afara hotarelor Republicii Moldova doar 139 de secții de votare, față de 190 de secții cât a propus Ministerului Afacerilor Externe Integrării Europene (MAEIE).

„În situația în care la scrutinul precedent la înregistrarea prealabilă a 60.000 de alegători, au votat 263 177 de cetățeni, este rezonabil de așteptat ca la înregistrarea prealabilă din 26 mai 2021 a 100 050 cetățeni, numărul votanților va fi mult mai mare decât la scrutinul precedent”, se explică în comunicatul PN.

Președintele Platformei DA a comentat decizia CEC, promițând că juriștii formaţiunii vor sesiza Procuratura Generală: „Diaspora a fost din nou nedreptățită. Asta în condiţiile în care sute de mii de concetățeni de ai noştri au făcut efortul legal de a se înregistra în prealabil. Culmea e că se închid secţii de votare în diasporă şi aceeași Comisie Electoral Centrală votează două secții în Transnistria”.

Candidatul Alianţei pentru Unirea Românilor, Dorin Chirtoacă, a calificat drept o nedreptate decizia CEC și a îndemnat moldovenii de peste hotare să iasă la vot, indiferent de numărul secţiilor.

PLDM a declarat că se solidarizează cu PAS și își îndeamnă membrii și susținătorii să participe la protest.

#CEC #PAS #protest

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.