Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a menţine numărul secțiilor de votare din diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2020, a fost criticată dur de partidele care s-au înscris în cursa electorală. PAS a anunțat un protest, iar Partidul Nostru (PN) a contestat-o la Curtea de Apel Chișinău.

Protestul PAS a fost fixat pentru data de 7 iunie, la ora 12:00, în fața sediului CEC.

„Cerem CEC să-și revizuiască decizia și să majoreze numărul de secții de vot în diasporă. Cerem CEC să respecte cetățenii și să asigure dreptul la vot. Majoritatea dodonistă din CEC, în frunte cu Maxim Lebedinschi, a încălcat legea și vrea să fraudeze alegerile. Încercarea hoților de a-și salva pielea nu va trece. Cei care ne fură și ne încalcă drepturile vor răspunde în fața legii. Oamenii vor porni vremurile bune oricâte obstacole ar pune hoții!”, scrie pe pagina de Facebook a evenimentului creat de PAS.

La fel, PAS a scris că va contesta această decizie. Între timp, Partidul Nostru a trimis un comunicat de presă în care spune că juriștii blocului au mers la Curtea de Apel Chișinău pentru a depune actele în original. Renato Usatîi îi cere instanței judecătorești să anuleze decizia CEC, adoptată în ziua precedentă, de a înființa în afara hotarelor Republicii Moldova doar 139 de secții de votare, față de 190 de secții cât a propus Ministerului Afacerilor Externe Integrării Europene (MAEIE).

„În situația în care la scrutinul precedent la înregistrarea prealabilă a 60.000 de alegători, au votat 263 177 de cetățeni, este rezonabil de așteptat ca la înregistrarea prealabilă din 26 mai 2021 a 100 050 cetățeni, numărul votanților va fi mult mai mare decât la scrutinul precedent”, se explică în comunicatul PN.

Președintele Platformei DA a comentat decizia CEC, promițând că juriștii formaţiunii vor sesiza Procuratura Generală: „Diaspora a fost din nou nedreptățită. Asta în condiţiile în care sute de mii de concetățeni de ai noştri au făcut efortul legal de a se înregistra în prealabil. Culmea e că se închid secţii de votare în diasporă şi aceeași Comisie Electoral Centrală votează două secții în Transnistria”.

Candidatul Alianţei pentru Unirea Românilor, Dorin Chirtoacă, a calificat drept o nedreptate decizia CEC și a îndemnat moldovenii de peste hotare să iasă la vot, indiferent de numărul secţiilor.

PLDM a declarat că se solidarizează cu PAS și își îndeamnă membrii și susținătorii să participe la protest.

#CEC #PAS #protest

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china