Alexandr Stoianoglo rămâne sub control judiciar. Curtea de Apel Chișinău a prelungit cu încă 60 de zile a controlului judiciar aplicat în cazul procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo. Informația a fost confirmată pentru realitatea.md de serviciul de presă de la Curtea de Apel Chișinău.

Totodată, Procuratura Anticorupție a precizat că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău de astăzi 25 august 2022, s-a dispus admiterea recursurilor formulate de procurorul anticorupție și apărătorii Procurorului General suspendat.

„Așadar, magistrații de la apel au admis solicitarea procurorului de caz, și au prelungit termenul măsurii preventive sub formă de liberarea provizorie sub control judiciar, cu eliberarea unui mandat judecătoresc, pe un termen de 60 zile, în privința Procurorului General suspendat”, anunță procurorii.

Potrivit deciziei magistraților de la Curtea de Apel Chișinău, pe timpul cât se află sub control judiciar, Procurorul General suspendat trebuie să respecte o serie de obligații între care:

să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este citat;
să nu săvârșească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în procesul penal.

Reamintim că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11august 2022, a fost admis parțial demersul procurorului anticorupție, fiind prelungită măsura preventivă aplicată Procurorului General suspendat, pe un termen de 30 de zile. Prin urmare, acest fapt a constituit temei de contestare cu recursa deciziei primei instanțe de către procurorul de caz.

Potrivit încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 august 2022, Procurorul General suspendat urma să respecte o serie de obligații între care:

să comunice organului de urmărire penală sau, după caz, instanței de judecată orice schimbare de domiciliu;
să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este citat;
să nu intre în legătură cu participanții la proces, cu alte persoane care au legătură directă sau indirectă cu cauza penală vizată;
să nu săvârșească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în procesul penal;
să predea pașaportul procurorului de caz.

Precizăm că, la acest moment procurorilor le-a fost înmânat doar dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău de astăzi 25 august 2022, nu însă și partea motivantă a acesteia.

Prin urmare, aferent modului de executare a obligațiilor stabilite Procurorului General suspendat, magistrații de la apel urmează să le motiveze în partea descriptivă a deciziei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful suspendat al Procuraturii este cercetat penal pentru abuz de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor, inclusiv în perioada când a fost deputat.

Precizăm că, procesul penal unde figurează Alexandr Stoianoglo a început în toamna anului 2021, după ce a fost reținut, fiind acuzat de deciziile luate în perioada când era deputat. Ulterior, la cauza intentată pe numele acestuia au fost aduse și alte acuzații, soldate cu suspendarea din funcție, arest la domiciliu, iar ulterior cu un control judiciar.

#Aleksandr Stoianoglo

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.