Alexandr Stoianoglo rămâne sub control judiciar. Curtea de Apel Chișinău a prelungit cu încă 60 de zile a controlului judiciar aplicat în cazul procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo. Informația a fost confirmată pentru realitatea.md de serviciul de presă de la Curtea de Apel Chișinău.

Totodată, Procuratura Anticorupție a precizat că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău de astăzi 25 august 2022, s-a dispus admiterea recursurilor formulate de procurorul anticorupție și apărătorii Procurorului General suspendat.

„Așadar, magistrații de la apel au admis solicitarea procurorului de caz, și au prelungit termenul măsurii preventive sub formă de liberarea provizorie sub control judiciar, cu eliberarea unui mandat judecătoresc, pe un termen de 60 zile, în privința Procurorului General suspendat”, anunță procurorii.

Potrivit deciziei magistraților de la Curtea de Apel Chișinău, pe timpul cât se află sub control judiciar, Procurorul General suspendat trebuie să respecte o serie de obligații între care:

să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este citat;
să nu săvârșească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în procesul penal.

Reamintim că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11august 2022, a fost admis parțial demersul procurorului anticorupție, fiind prelungită măsura preventivă aplicată Procurorului General suspendat, pe un termen de 30 de zile. Prin urmare, acest fapt a constituit temei de contestare cu recursa deciziei primei instanțe de către procurorul de caz.

Potrivit încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 august 2022, Procurorul General suspendat urma să respecte o serie de obligații între care:

să comunice organului de urmărire penală sau, după caz, instanței de judecată orice schimbare de domiciliu;
să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este citat;
să nu intre în legătură cu participanții la proces, cu alte persoane care au legătură directă sau indirectă cu cauza penală vizată;
să nu săvârșească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în procesul penal;
să predea pașaportul procurorului de caz.

Precizăm că, la acest moment procurorilor le-a fost înmânat doar dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău de astăzi 25 august 2022, nu însă și partea motivantă a acesteia.

Prin urmare, aferent modului de executare a obligațiilor stabilite Procurorului General suspendat, magistrații de la apel urmează să le motiveze în partea descriptivă a deciziei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful suspendat al Procuraturii este cercetat penal pentru abuz de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor, inclusiv în perioada când a fost deputat.

Precizăm că, procesul penal unde figurează Alexandr Stoianoglo a început în toamna anului 2021, după ce a fost reținut, fiind acuzat de deciziile luate în perioada când era deputat. Ulterior, la cauza intentată pe numele acestuia au fost aduse și alte acuzații, soldate cu suspendarea din funcție, arest la domiciliu, iar ulterior cu un control judiciar.

#Aleksandr Stoianoglo

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.