Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a substituit organele electorale contrar competenților atribuite prin lege. Astfel și-a argumentat completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău decizia de a anula dispoziția CSE prin care au fost excluși din cursa electorală candidații partidului Șansă, scrie Ziarul de Gardă.

„Colegiul remarcă că argumentele reprezentantului pârâtei CSE și ale terțului SIS cu privire necesitatea emiterii dispoziției contestate în circumstanțele pretinselor acțiuni de destabilizare, corupere sau implicarea factorilor externi, nu pot fi reținute, având în vedere că emiterea acesteia de către CSE a avut loc cu încălcarea competenței, or, instituțiile statului urmează să respecte procedurile legale corespunzătoare, potrivit legislației în vigoare.

(…) Chiar și în aceste circumstanțe excepționale, Constituția nu permite nici o derogare de la această ordine și a fortiori și nu permite concentrarea ramurilor puterii de stat într-o singură autoritate. Această clauză a fost instituită de către constituantă, pentru a preveni apariția dictaturii, având în vedere trecutul istoric al țării și faptul că cele mai multe abuzuri se comit pe fundalul situațiilor de urgență. În opinia Comisiei de la Veneția, experiența a arătat că cele mai grave încălcări ale drepturilor omului, tind să se producă anume în contextul unei situații de urgență, or, statele pot fi predispuse, sub pretextul stării de urgență, să-și folosească puterea de derogare în alte scopuri sau într-o măsură mai mare decât este justificată de exigența situației”, se arată în decizia motivată publicată miercuri, 13 decembrie.

Decizia a fost pronunțată marți, 12 decembrie 2023, de același complet de judecată care, prima dată, a respins ca inadmisibilă cererea partidului Șansă: Voronica Negru – președintă, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca.

Magistratele Palanciuc și Negru au făcut parte din completul de judecată care a examinat la Curtea de Apel Chișinău dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, prin a cărui decizie aerogara a revenit în gestiunea statului, acum aproape un an.

În aceeași componență, cele trei judecătoarea au admis, în luna iulie 2023, o acțiunea înaintată de socialistul Corneliu Furculiță împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) privind contestarea actului administrativ individual defavorabil și au decis anularea actului ANI prin care deputatul a fost constatat cu avere nejustificată de peste opt milioane de lei pentru anii 2017-2018.

Decizia instanței de apel a venit la aproape o săptămână după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis recursul depus de partidul Șansă, care a contestat prima decizie a Curții de Apel Chișinău în cauza împotriva deciziei CSE prin care a fost anulată înregistrarea la alegeri a candidaților partidului Șansă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea de Apel Chișinău #decizia motivată #Partidul Șansa

Republica Moldova a beneficiat anul trecut de asistență externă în valoare de 1,4 miliarde de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind direcționată către energie, economie și educație. Potrivit unui raport prezentat de Cancelaria de Stat, 704,6 milioane de euro din această sumă au fost granturi, transmite IPN.

Față de 2024, când debursările au însumat aproximativ 1,6 miliarde de euro, volumul acestora a scăzut cu circa 10%. Autorii raportului explică diminuarea prin finalizarea unor pachete de urgență acordate în contextul crizei energetice din 2022-2023 și trecerea către implementarea proiectelor multianuale.

Uniunea Europeană a rămas principalul partener extern de dezvoltare al Republicii Moldova, cu debursări de 530,9 milioane de euro, ceea ce reprezintă 36,8% din total. Au urmat Banca Mondială – 171 de milioane de euro, BERD – 162,4 milioane, Germania – 111,4 milioane și România – 86,3 milioane de euro. Împreună, primii cinci parteneri au concentrat peste 74% din totalul debursărilor.

Energia a atras cele mai multe fonduri – 459,9 milioane de euro, sau 31,9% din total. Banii au fost utilizați, între altele, pentru achiziția de gaze pentru regiunea transnistreană, compensații pentru gospodăriile vulnerabile, reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, instalarea a peste 41 de mii de contoare inteligente și interconectarea sistemului electroenergetic național la rețeaua europeană ENTSO-E.

Pentru economie au fost debursați 259,8 milioane de euro, iar pentru educație – 118,2 milioane. Apărarea a beneficiat de 90,2 milioane de euro, iar transportul și infrastructura – de 87,9 milioane de euro. Sectorul public a absorbit 88,2% din totalul asistenței, echivalentul a 1,27 miliarde de euro. Sectorului privat i-au revenit 135,1 milioane de euro, iar organizațiilor neguvernamentale – 34,4 milioane.

În anul trecut au fost implementate 714 proiecte de asistență externă, potrivit datelor raportate de partenerii de dezvoltare, dintre care 41 au fost cofinanțate de mai mulți parteneri.