Parlamentul Israelului, Knesset, a adoptat luni, 30 martie curent, o lege care introduce pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor, o măsură promovată de ani de zile de partidele de extremă dreapta din coaliția de guvernare, potrivit mediafax.ro.

Legea, susținută personal de premierul Benjamin Netanyahu, prevede ca pedeapsa capitală – prin spânzurare – să fie sancțiunea implicită pentru palestinienii din Cisiordania condamnați pentru atacuri considerate teroriste.

Actul normativ nu se aplică retroactiv și va intra în vigoare în 30 de zile.

Sistem diferit pentru palestinieni și cetățeni israelieni

Noua legislație stabilește un regim distinct de pedepsire: instanțele militare, care judecă palestinienii din Cisiordania, vor aplica în principal pedeapsa cu moartea.

Instanțele civile israeliene pot decide între pedeapsa capitală și închisoarea pe viață pentru cetățenii israelieni.

Criticii susțin că această diferențiere creează un sistem juridic discriminatoriu, în care pedeapsa capitală va fi aplicată în principal palestinienilor.

Reacții dure din partea societății civile

Legea a fost condamnată de organizații israeliene și palestiniene pentru drepturile omului, dar și de organisme internaționale, care o consideră „rasistă” și contrară dreptului internațional.

La scurt timp după adoptare, Asociația pentru Drepturile Civile din Israel a anunțat că a contestat actul normativ la Curtea Supremă, susținând că este „intenționat discriminatoriu”.

Experți în drept au atras atenția că Parlamentul israelian nu ar avea competența de a legifera în Cisiordania, teritoriu considerat neanexat oficial.

Susținerea politică e dublată de controverse

Ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, unul dintre principalii susținători ai legii, a declarat că măsura este un „semn de putere” și va transmite un mesaj clar descurajator.

„Oricine ia o viață, statul Israel îi va lua viața”, a spus acesta.

Adoptarea legii a fost întâmpinată cu aplauze în Parlament, însă opoziția avertizează că măsura ar putea afecta negocierile viitoare privind schimburile de prizonieri și ostatici.

Context și implicații

Deși legislația israeliană permite teoretic pedeapsa cu moartea în cazuri extreme, aceasta nu a mai fost aplicată din 1962, când a fost executat criminalul nazist Adolf Eichmann.

Noua lege vine într-un context tensionat, marcat de conflictul israeliano-palestinian și de dezbateri intense privind securitatea și drepturile omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Israel #pedeapsa cu moartea

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.