Parlamentul Israelului, Knesset, a adoptat luni, 30 martie curent, o lege care introduce pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor, o măsură promovată de ani de zile de partidele de extremă dreapta din coaliția de guvernare, potrivit mediafax.ro.

Legea, susținută personal de premierul Benjamin Netanyahu, prevede ca pedeapsa capitală – prin spânzurare – să fie sancțiunea implicită pentru palestinienii din Cisiordania condamnați pentru atacuri considerate teroriste.

Actul normativ nu se aplică retroactiv și va intra în vigoare în 30 de zile.

Sistem diferit pentru palestinieni și cetățeni israelieni

Noua legislație stabilește un regim distinct de pedepsire: instanțele militare, care judecă palestinienii din Cisiordania, vor aplica în principal pedeapsa cu moartea.

Instanțele civile israeliene pot decide între pedeapsa capitală și închisoarea pe viață pentru cetățenii israelieni.

Criticii susțin că această diferențiere creează un sistem juridic discriminatoriu, în care pedeapsa capitală va fi aplicată în principal palestinienilor.

Reacții dure din partea societății civile

Legea a fost condamnată de organizații israeliene și palestiniene pentru drepturile omului, dar și de organisme internaționale, care o consideră „rasistă” și contrară dreptului internațional.

La scurt timp după adoptare, Asociația pentru Drepturile Civile din Israel a anunțat că a contestat actul normativ la Curtea Supremă, susținând că este „intenționat discriminatoriu”.

Experți în drept au atras atenția că Parlamentul israelian nu ar avea competența de a legifera în Cisiordania, teritoriu considerat neanexat oficial.

Susținerea politică e dublată de controverse

Ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, unul dintre principalii susținători ai legii, a declarat că măsura este un „semn de putere” și va transmite un mesaj clar descurajator.

„Oricine ia o viață, statul Israel îi va lua viața”, a spus acesta.

Adoptarea legii a fost întâmpinată cu aplauze în Parlament, însă opoziția avertizează că măsura ar putea afecta negocierile viitoare privind schimburile de prizonieri și ostatici.

Context și implicații

Deși legislația israeliană permite teoretic pedeapsa cu moartea în cazuri extreme, aceasta nu a mai fost aplicată din 1962, când a fost executat criminalul nazist Adolf Eichmann.

Noua lege vine într-un context tensionat, marcat de conflictul israeliano-palestinian și de dezbateri intense privind securitatea și drepturile omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Israel #pedeapsa cu moartea

Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, împlinește marți, 18 august, 74 de ani. Cu această ocazie, membrii Sinodului i-au adresat un mesaj de felicitare, în care i-au urat sănătate, pace și putere pentru activitatea sa în fruntea Mitropoliei Moldovei.

„De-a lungul anilor de slujire, ați împlinit această responsabilitate în mijlocul clerului și credincioșilor din Moldova, prin lucrarea liturgică și pastorală, prin grija pentru sfintele lăcașuri, prin activitatea misionară, culturală și filantropică și, mai ales, prin apropierea de oamenii care caută în Biserică un cuvânt de întărire, un sprijin și un loc al nădejdii. La acest ceas aniversar, Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate și ani îndelungați, înțelepciune și putere pentru a continua lucrarea încredințată Înaltpreasfinției Voastre. Să Vă întărească în rugăciune și în slujire, să Vă păzească în pace și să binecuvinteze osteneala pe care o depuneți în slujba Bisericii și a poporului dreptcredincios”, se arată în mesaj.

Mitropolitul Vladimir, pe numele său de civil Nicolae Cantarean, s-a născut în satul Colencăuți, raionul Hotin, regiunea Cernăuți, Ucraina. A absolvit Seminarul Teologic din Moscova și Academia Teologică din Moscova, iar înainte de a ajunge la Chișinău a activat în cadrul eparhiilor din Smolensk și Cernăuți.

În 1974 a fost hirotonit diacon, iar în 1976 – preot. În 1987 a fost călugărit cu numele Vladimir, iar un an mai târziu a fost ridicat la rangul de arhimandrit.

În iulie 1989, arhimandritul Vladimir a fost ales episcop al Chișinăului și Moldovei. În 1990 a devenit arhiepiscop, iar în decembrie 1992 a fost ridicat la rangul de mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove.

Din 1995 este rector al Seminarului Teologic din Chișinău, iar din 1997 a ocupat și funcția de rector al Academiei și Seminarului Teologic din Chișinău. În 2000 a devenit membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.

De-a lungul activității sale, Mitropolitul Vladimir a primit mai multe distincții bisericești și de stat, inclusiv Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, acordată în 1999, precum și Ordinul „Bogdan Întemeietorul”, oferit în 2011.