Uniunea Europeană a încălcat un „tabu”, acceptând în premieră în istoria sa să finanțeze livrări de arme către o țară terță, pentru a ajuta Ucraina să facă față invaziei armatei ruse, a declarat luni Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.

Miniștrii europeni ai Apărării s-au întâlnit luni într-o videoconferință pentru a coordona livrările de arme care au început să sosească în Ucraina încă din weekend.

Uniunea Europeană va folosi un fond special, înființat în martie 2021, numit Facilitatea europeană pentru pace (EPF) pentru a plăti armele.

Facilitatea europeană pentru pace are un fond total în valoare de 5 miliarde de euro (5,59 miliarde de dolari), bani ce urmează să fie furnizați direct de țările membre UE proporțional cu mărimea venitului lor național brut până în 2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Uniunea Europeană a anunțat de ieri că va aloca 450 de milioane de euro pentru armanent care va ajunge în Ucraina. Alte 50 de milioane de euro vor fi alocate pentru diverse echipamente pentru Ucraina, cum ar fi materiale sanitare, combustibil sau echipamente de protecție.

Facilitatea europeană pentru pace a înlocuit, practic, „mecanismul Athena” și Facilitatea pentru pace în Africa pe care UE le-a avut anterior, lărgind domeniul de aplicare a ajutorului pe care Uniunea îl poate oferi la nivel global. Acesta permite, practic, UE să ofere, la nevoie, echipament militar și instruire.

Ce arme a trimis fiecare țară Ucrainei

Până acum, țările Uniunii Europene au trimis către Ucraina sau și-au luat angajamentul de a trimite următoarele:

Germania – 1.000 de arme antitanc și 500 de rachete sol-aer Stinger.
Luxemburg – 100 de arme antitanc NLAW, jeep-uri și 15 corturi militare, precum și capacitate de transport aerian.
Belgia – 2.000 de mitraliere, 3.800 de tone de combustibil.
Olanda – 200 de rachete Stinger.
Polonia – 100 de mortare, 8 drone, arme antitanc Javelin, puști de asalt Grot, muniție.
Slovacia – 12.000 de piese de muniție de artilerie (120 mm), 10 milioane de litri de combustibil, 2,4 milioane de litri de combustibil de aviație și 2 sisteme de deminare Bozena.
Estonia – arme antitanc Javelin (numărul nu este dezvăluit).
Letonia – Rachete sol-aer Stinger (numărul nu este dezvăluit).
Cehia – mitraliere, puști de asalt, alte arme ușoare și muniție în valoare de 188 milioane de coroane (echivalentul a 8,57 milioane de dolari).

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.