Fundația Soros pentru o Societate Deschisă a anunțat că-și va înceta activitatea în țările Uniunii Europene, pentru a se concetra, între altele, pe proiectele din Republica Moldova, Ucraina, Kirghistan și reginea Balcanilor. Miliardarul și filantropul american George Soros, în vârstă de 93 de ani, i-a predat recent gestionarea Fundației fiului său Alexander, care a început să restructureze întreaga arhitectură a acestui gigant al filantropiei globale.

Cu un buget actual de 25 de miliarde de dolari, scrie BBC, Fundațiile Soros pentru o Societate Deschisă au investit an de an miliarde pentru a sprijini democrația, drepturile omului, mass-media independentă și universitățile private, ca Universitatea Central Europeană, scrie moldova.europalibera.org.

În cadrul restructurării, Fundația pentru o Societate Deschisă își va sista aproape complet proiectele în cele 27 de țări UE, inclusiv Ungaria natală a lui George Soros, dar va continua să sprijine societatea civilă din țările situate la periferia Europei, a informat presa internațională, citând corespondența internă dintre conducerea din America și filiala Fundației de la Budapesta.

„Noua strategie prevede ieșirea și încetarea unei părți semnificative a proiectelor actuale din Uniunea Europeană și mutarea atenției și a resurselor către alte părți ale lumii”, au citat Bloomberg și Reuters corespondența internă.

„Vom opri aproape complet finanțarea proiectelor în Uniunea Europeană. Vom continua să sprijinim drepturile omului, democrația și guvernarea responsabilă în regiunile periferice, în special în Ucraina, Moldova, Kirghistan și Balcani, prin intermediul rețelei noastre de fundații naționale”, a declarat purtătorul de cuvânt al fundațiilor Soros.

Soros și Europa de est

Născut în Ungaria, unde a supraviețuit ororilor Holocaustului și educat în Marea Britaniei, miliardarul american și-a concentrat activitatea, de la începutul anilor 90 ai secolului trecut, pe Europa, mai precis pe țările central și est-europene care tocmai ieșiseră din comunism. Dezvoltarea unei societăți civile active, a unei prese independente și crearea unor instituții democratice viabile au fost prioritățile Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, ceea ce i-a atras antipatia dacă nu chiar ura multor politicieni care se trăgeau din fosta nomenklatură comunistă, dar și a celor care au luat calea autoritarismului, cum ar fi premierul ungar Viktor Orban, remarcă BBC.

În Ungaria, în 2017, s-a adoptat chiar o lege poreclită „Lex Soros”, prin care ONG-urile care primesc anual mai mult de 7 milioane de forinți (25.000 euro) din străinătate sunt obligate să-și facă publice finanțele. Doi ani mai târziu, printr-o altă lege controversată, guvernul Orban a forțat și plecarea de la Budapesta a Universității Central Europene, înființată de Soros în 1991.

Soros a donat peste 32 de miliarde de dolari din 1984. A alocat, între altele, 100 de milioane de dolari pentru a sprijini educația preșcolară în 15 țări post-comuniste, 200 de milioane de dolari pentru a sprijini oamenii de știință și cercetarea științifică din fosta URSS, mai precizează BBC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fundația pentru o Societate Deschisă se retrage „din UE într-un moment în care populismele, naționalismetele și intoleranța în general – forțele cărora li s-a opus – par să ia avânt”, comentează Bloomberg pe 17 august.

Populiști precum premierul italian Georgia Meloni și fostul premier slovac Robert Fico, care conduce sondajele înainte de alegerile de luna viitoare, câștigă în popularitate iar finanțarea pentru grupurile care promovează agende ultraconservatoare este de asemenea în creștere.

Campaniile care vizează prevenirea căsătoriilor gay și susținerea inițiativelor anti-avort au primit 707 milioane de dolari între 2009 și 2018, potrivit unui raport al Parlamentului European. Între timp, guvernul premierului ungar Viktor Orban a alocat 1,3 miliarde de dolari pentru o fundație de stat care promovează agenda partidului său naționalist de guvernământ Fidesz, remarcă Bloomberg.

#Fundația Soros #Moldova #proiecte

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.