Ministrul polonez al Culturii și Patrimoniului Național, Bartholomew Sienkiewicz, a semnat un ordin de lichidare a trei instituții de media de stat – Telewizja Polska, Polskie Radio și Polskiej Agencji Prasowej (PAP). Decizia a fost anunțată printr-un comunicat oficial emis de minister, scrie bani.md.

Potrivit comunicatului, lichidarea acestor companii vine ca urmare a deciziei președintelui polonez, Andrzej Duda, de a suspenda finanțarea acestora. În pofida măsurilor radicale, ministerul a asigurat publicul că aceste acțiuni vor permite funcționarea continuă a publicațiilor, vor efectua restructurarea necesară și vor împiedica disponibilizările de personal.

Totuși, un aspect surprinzător al anunțului este mențiunea că decizia de lichidare poate fi revocată „oricând” de către „proprietar”, adică ministrul Sienkiewicz însuși. Acest aspect deschide uși speculațiilor și alimentează îngrijorările cu privire la independența mass-mediei în Polonia.

Această decizie controversată vine în urma unor evenimente politice semnificative în țară. Pe 11 decembrie, Sejm-ul polonez a respins un vot de încredere în cabinetul de miniștri, conducând la înlocuirea lui Mateusz Morawiecki cu noul prim-ministru, Donald Tusk. La scurt timp după preluarea funcției, Tusk a anunțat demiterea directorilor presei de stat, susținând că acest pas este necesar pentru a „restaura imparțialitatea presei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această mișcare a fost primită cu critici din partea președintelui Duda, care a cerut respectarea ordinei juridice poloneze. Mai mult, Duda a respins legea bugetului pentru anul 2024, care includea alocarea a trei miliarde de zloți pentru finanțarea presei de stat, susținând că „mass-media de stat trebuie mai întâi restaurată în mod echitabil și legal”.

#licențe #mass media #Polonia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.