Varşovia a declarat joi, 30 octombrie, că nu va redeschide alte puncte de trecere a frontierei cu Belarus, aliatul Rusiei, cel puțin până la mijlocul lunii noiembrie. Decizia are scopul de a arăta solidaritate cu Lituania, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind securitatea.

Lituania şi-a închis graniţa terestră cu Belarus în această săptămână, ca răspuns la perturbările spaţiului aerian cauzate de baloane de contrabandă, şi a declarat miercuri că graniţa va rămâne închisă până la sfârşitul lunii noiembrie, scrie News.ro.

Polonia și-a închis granița cu Belarus acum șase săptămâni, invocând „exerciții militare foarte agresive” conduse de Rusia pe teritoriul Belarusului, la câteva zile după ce 21 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez. De atunci, Varșovia a redeschis un punct de trecere pentru mașini și autocare și unul pentru camioane de marfă, iar premierul Donald Tusk a declarat săptămâna aceasta că Polonia ar fi pregătită să redeschidă încă două puncte de trecere a frontierei în noiembrie.

Tusk nu a stabilit o dată concretă, iar în urma discuțiilor purtate miercuri cu acesta, prim-ministrul lituanian Inga Ruginiene a declarat că Polonia a acceptat să amâne redeschiderea acestor puncte de trecere a frontierei.

„Discuţia (cu Tusk) a fost foarte cuprinzătoare şi detaliată. Şi am decis că prim-ministrul polonez va amâna deschiderea frontierei (cu Belarus)”, a declarat Ruginiene joi, într-o conferinţă de presă. „Aceasta înseamnă că ne coordonăm acţiunile. Şi, deocamdată, frontierele vor rămâne închise atât în Polonia, cât şi în Lituania”, a adăugat premierul lituanian.

Ministrul polonez de interne, Marcin Kierwinski, a confirmat la radio că Varşovia îşi manifestă solidaritatea cu Lituania.

„De aceea, deschiderea punctelor de trecere este amânată cu câteva săptămâni”, a spus el.

Încercând aparent să clarifice poziţia Poloniei, un purtător de cuvânt al guvernului polonez a declarat ulterior agenţiei de ştiri de stat PAP că este posibil ca mai multe puncte de trecere a frontierei între Polonia şi Belarus să fie redeschise la mijlocul lunii noiembrie.

Relaţiile deja tensionate dintre Polonia şi Belarus au atins un nou minim de când Rusia a invadat Ucraina în anul 2022. În al doilea incident de acest gen din această săptămână, avioane de vânătoare poloneze MiG-29 au interceptat joi un avion de recunoaştere rus deasupra Mării Baltice, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Letonia, care, la fel ca Polonia şi Lituania, este membră a Uniunii Europene şi a NATO, a declarat joi că este gata să închidă singurul punct de trecere a frontierei cu Belarus, dacă va fi necesar. „În acest moment, nu vedem o astfel de ameninţare la adresa frontierei noastre”, a declarat premierul Evika Silina reporterilor după întâlnirea cu Ruginiene la Riga.

#Belarus #Polonia #puncte de trecere #redeschidere

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.