Ne pregătim pentru iarnă, unghiul soarelui este prea scăzut pentru a produce vitamina D în piele, iar un studiu recent de la Universitatea McGill explică de ce lipsa acestei vitamine în copilărie este asociată cu un risc crescut de boli autoimune. În primii ani de viață, timusul îndeplinește un rol crucial în pregătirea celulelor imune, ajutându-le să facă distincția între propriile țesuturi și invadatorii nocivi. Recent, însă, cercetătorii au descoperit că o deficiență de vitamina D în această etapă esențială a copilăriei poate conduce la o îmbătrânire accelerată a timusului, având consecințe potențial devastatoare pentru sistemul imunitar.

Publicat în prestigioasa revistă Science Advances, acest studiu evidențiază rolul esențial al timusului, glandă situată în spatele sternului, în dezvoltarea sistemului imunitar, mai ales în copilărie. În această etapă, celulele T, un tip special de globule albe generate în timus, devin apărătorii organismului, luptând împotriva infecțiilor și prevenind bolile autoimune. Pe măsură ce îmbătrânim, timusul își pierde din eficiență, devenind mai puțin capabil să filtreze celulele imune, ceea ce crește riscul de afecțiuni autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1

„Un timus îmbătrânit face ca sistemul imunitar să devină «permeabil». Aceasta înseamnă că devine mai dificil pentru timus să prevină atacurile celulelor imune asupra țesuturilor sănătoase”, explică John White, profesor și șef al Departamentului de Fiziologie de la Universitatea McGill.

Cercetătorii știu de mult că vitamina D este esențială pentru absorbția calciului și sănătatea oaselor. Însă, studiile recente scot în evidență rolul său vital în reglarea sistemului imunitar.

„Descoperirile noastre aduc o claritate nouă asupra legăturii dintre vitamina D și sănătatea imunitară și ar putea pava drumul pentru noi strategii de prevenire a bolilor autoimune”, a adăugat White.

Deși studiul a fost efectuat pe șoareci, rezultatele sunt relevante și pentru oameni, având în vedere similaritățile în funcționarea timusului între cele două specii.

Cercetarea subliniază imperativul unui aport adecvat de vitamina D, în special pentru copii. „În zone unde expunerea la soare scade considerabil din toamnă până primăvară, suplimentarea devine esențială. Dacă aveți un copil mic, este crucial să consultați medicul pentru a vă asigura că beneficiază de suficiente cantități de vitamina D”, avertizează White.

Această descoperire se bazează pe un studiu din 2001, realizat în Finlanda, care a urmărit peste 10.000 de copii. Rezultatele au arătat că cei care au primit suplimente de vitamina D în primii ani de viață au avut un risc de până la cinci ori mai mic de a dezvolta diabet de tip 1 mai târziu.

Finlanda, cu lungile sale perioade de „iarna vitaminei D”, s-a dovedit a fi un teren ideal pentru explorarea rolurilor multiple ale acestui nutrient esențial. În cadrul studiului de la Universitatea McGill, cercetătorii au folosit șoareci incapabili să producă vitamina D pentru a studia efectele deficienței asupra timusului, utilizând analize celulare și secvențierea genelor pentru a evalua impactul asupra sistemului imunitar.

Privind spre viitor, White are planuri ambițioase de a investiga modul în care vitamina D influențează timusul uman, un aspect care nu a fost explorat până acum. Această cercetare promite să ofere noi perspective asupra sănătății imunitare și prevenției bolilor autoimune, punând în evidență importanța critică a vitaminei D în primii ani de viață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bebelusi #copii #copilarie #sanatate #vitamina D

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.