În următorii zece ani, capitala ar avea nevoie de cel puțin zece școli noi, amplasate în cartierele aflate în dezvoltare. Potrivit invitaților emisiunii „Consens Național”, pe fundalul creșterii populației din Chișinău, va crește și numărul elevilor. Statisticile arată că, în ultimii cinci ani, numărul elevilor din capitală a crescut cu aproximativ 13.000, în mare parte din cauza migrației interne.
Valentin Crudu, șef adjunct al Direcției Educație, Tineret și Sport Chișinău, afirmă că spațiile de învățământ existente în capitală nu mai fac față numărului tot mai mare de elevi.
„Noi, în mare parte, am umplut locurile pe care le aveam libere. Am completat clasele acolo unde am avut posibilitate să o facem. Am deschis clase noi. Am construit anexe la unele școli ca să majoram capacitatea instituțiilor. Poate pe alocuri ar trebui să gândim și construcția de școli noi în cartierele unde compact vor fi construite case de locuit cu multe etaje. Trebuie să avem instituții de învățământ în toate zonele Chișinăului, să nu aglomerăm centrul, ca elevii să rămână mai aproape de casă”, a pus Valentin Crudu.
Demograful Valeriu Sainsus susține necesitatea construirii unor noi instituții de învățământ în Chișinău. Potrivit lui, prognozele arată că populația orașului va continua să crească cel puțin în următorul deceniu.
„Migrația în context național este din sat mic în sat mare, din oraș mic în oraș mare. Populația țării este în căutare de servicii de calitate, inclusiv cele de educație. Concluzia ar fi că Chișinăul ar avea nevoie în următorii ani de alte câteva școli noi mai ales în zonele de extindere urbană spre Ialoveni, Buiucani, Ciocana, spre aeroport. Vorbim din perspectiva de durată scurtă și durată medie, a menționat Valeriu Sainsus.
Pe fundalul supraaglomerării școlilor din capitală, atât Ministerul Educației, cât și Direcția Educație, Tineret și Sport Chișinău au declarat că vor veni cu soluții până la sfârșitul lunii noiembrie.
Fiecare a cincea școală din Chișinău este supraaglomerată. Numai anul acesta au fost create alte 34 de clase noi, dar extinderea spațiilor de educație nu mai face față creșterii numărului de elevi. Între timp, părinții atrag atenția că lecțiile într-o clasă cu 40 de elevi devin o adevărata provocare, chiar dacă sunt voci care consideră că învățarea în grupuri mari stimulează competiția între elevi.
Premierul britanic Keir Starmer l-a primit luni, pe scările numărului 10, pe Downing Street, pe preşedintele ucrainan Volodimir Zelenski, la câteva momente după ce i-a primit pe cancelarul german Friedrich Merz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, în cadrul unei reuniuni privind Ucraina, relatează știrileprotv.ro.
Liderii europeni i s-au adresat în mod direct lui Volodimir Zelenski, în deschiderea reuniunii, în faţa presei.
„Ar trebui să existe o încetare a focului, care să fie adaptată şi care să dureze, iar acesta este un lucri foarte important”, a declarat gazda reuniunii. „Noi suntem aici pentru a vă susţine în conflict şi în negocieri, pentru ca să fie un acord drept şi durabil”, i-a spus el liderului ucrainean.
Preşedintele francez şi-a exprimat, la rândul său, îndoiala cu privire la o aliniere a poziţiilor partenerilor din Occident.
„Principala problemă în finalizarea negocierilor cu privire la Ucraina este convergenţa poziţiilor noastre comune, între europeni, ucraineni şi Statele Unite”, a subliniat Emmanuel Macron.
Cancelarul german Friedrich Merz a insistat asupra mizei contextului.
„Acest moment ar putea să fie decisiv pentru noi toţi, iar noi suntem pregătiţi să continuăm să susţinem Ucraina, aşa cum ştiţi”, a declarat Merz. „Sunt sceptic cu privire la anumite detalii pe care le vedem în documente provenind din Statele Unite şi trebuie să discutăm despre ele. Acesta este motivul pentru care ne aflăm aici”, a adăugat el.
Volodimir Zelenski a subliniat, la rândul său, că unitatea între Europa, Ucraina şi Statele Unite rămâne indispensabilă în vederea unor eventuale negocieri menite să pună capăt războiului purtat de către Rusia.
„Există lucruri pe care nu le putem gestiona fără americani, lucruri pe care nu le putem gestiona fără europeni”, a subliniat el. „De aceea trebuie să luăm decizii importante”, a adăugat el.
Ministrul german de Externe Johann Wadephul a îndemnat luni China să-şi exercite influenţa pe lângă Rusia în vederea încheierii Războiului din Ucraina, care se află, în ultimele săptămâni, în centrul unor negocieri diplomatice intense.
„Dacă există o ă ţară în lume care să exercite o influenţă puternică asupra Rusiei, aceasta este China. Iar aceste aşteptări, pe care le-am formulat nu doar din partea Germaniei, ci din partea tuturor partenerilor europeni, au fost auzite, cred eu, azi (luni), aici, la Beijing”, a declarat într-o conferinţă de presă, în capitala chineză, Johann Wadephul.
Întâlnirea de la Londra are loc după o nouă rundă de negocieri, la sfârşitul săptămânii trecute, la Miami, în Florida, între ucraineni şi americani.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut luni, într-un interviu acordat Bloomberg News, că negocierile cu privire la iniţiativa de pace patronată de către Washington rămân blocate în mai multe puncte esenţiale, inclusiv în problema teritorială.
El a precizat că mai multe componente ale planului american ating subiecte „sensibile” – ca de exemplu garanţiile de securitate care să fie oferite Ucrainei şi statutul regiunilor din estul Ucrainei.
În acest stadiu, negocierile nu au permis stabilirea unei poziţii comune ucraineano-americane cu privire la Donbas, a subliniat Volodimir Zelenski.
„Există viziunile Statelor Unite, Rusiei şi Ucrainei, dar nu avem o viziune unificată cu privire la Donbas”, a declarat el.
El a insitat asupra necesităţii ca Kievul să obţină un acord specific cu privire la garanţiile de securitate din partea aliaţilor săi din Occident, în primul rând din partea Statelor Unite.
Întrebat despre criitici ale lui Donald Trump, după ce preşedintele american s-a declarat „un pic dezamăgit” de faptul că preşedintele ucrainean nu a examinat încă în detaliu propunerea americană, Volodimir Zelenski a replicat punând întrebarea care, în opinia sa, îngrijorează pe toată lumea, şi anume „dacă Rusia reîncepe războiul, ce vor face partenerii noştri?”.
Preşedintele ucrainean urmează să se întâlnească, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO Mark Rutte, preşedintele Consiliului European Antonio Costa şi preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, a anunţat NATO.
Problema teritorială rămâne „cea mai problematică” în negocierile vizând încetarea Războiului din Ucraina, în contextul în care Moscova cere Kievului să-şi retragă forţele din-o parte a zonelor asupra cărora deţine controlul, a declarat AFP un oficial de rang înalt apropiat dosarului.
Această cerere „rămâne şi este problema cea mai problematică”, a declarat acest oficial, la curent cu ultimele runde de negocieri între americani şi ucraineni, în weekend.
El precizează că preşedintele rus Vladimir Putin nu vrea să încheie un acord fără ca „Ucraina să cedeze teritorii” în Donbas.
Washingtonul cere Ucrainei să aprobe „mai repede” un plan care să pună capăt războiului, însă Kievul „nu poate să accepte totul fără să examineze detaliile”, a declaart AFP un oficial de rang înalt apropiat dosarului.
