În următorii zece ani, capitala ar avea nevoie de cel puțin zece școli noi, amplasate în cartierele aflate în dezvoltare. Potrivit invitaților emisiunii „Consens Național”, pe fundalul creșterii populației din Chișinău, va crește și numărul elevilor. Statisticile arată că, în ultimii cinci ani, numărul elevilor din capitală a crescut cu aproximativ 13.000, în mare parte din cauza migrației interne.

Valentin Crudu, șef adjunct al Direcției Educație, Tineret și Sport Chișinău, afirmă că spațiile de învățământ existente în capitală nu mai fac față numărului tot mai mare de elevi.

„Noi, în mare parte, am umplut locurile pe care le aveam libere. Am completat clasele acolo unde am avut posibilitate să o facem. Am deschis clase noi. Am construit anexe la unele școli ca să majoram capacitatea instituțiilor. Poate pe alocuri ar trebui să gândim și construcția de școli noi în cartierele unde compact vor fi construite case de locuit cu multe etaje. Trebuie să avem instituții de învățământ în toate zonele Chișinăului, să nu aglomerăm centrul, ca elevii să rămână mai aproape de casă”, a pus Valentin Crudu.

Demograful Valeriu Sainsus susține necesitatea construirii unor noi instituții de învățământ în Chișinău. Potrivit lui, prognozele arată că populația orașului va continua să crească cel puțin în următorul deceniu.

„Migrația în context național este din sat mic în sat mare, din oraș mic în oraș mare. Populația țării este în căutare de servicii de calitate, inclusiv cele de educație. Concluzia ar fi că Chișinăul ar avea nevoie în următorii ani de alte câteva școli noi mai ales în zonele de extindere urbană spre Ialoveni, Buiucani, Ciocana, spre aeroport. Vorbim din perspectiva de durată scurtă și durată medie, a menționat Valeriu Sainsus.

Pe fundalul supraaglomerării școlilor din capitală, atât Ministerul Educației, cât și Direcția Educație, Tineret și Sport Chișinău au declarat că vor veni cu soluții până la sfârșitul lunii noiembrie.

Fiecare a cincea școală din Chișinău este supraaglomerată. Numai anul acesta au fost create alte 34 de clase noi, dar extinderea spațiilor de educație nu mai face față creșterii numărului de elevi. Între timp, părinții atrag atenția că lecțiile într-o clasă cu 40 de elevi devin o adevărata provocare, chiar dacă sunt voci care consideră că învățarea în grupuri mari stimulează competiția între elevi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #scoli

Căldura a atins niveluri fără precedent în luna august la nivel mondial, a constatat joi serviciul meteorologic european Copernicus, aceasta fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată la scară globală și cea mai dificilă vară pentru Europa de Vest, transmite AFP, notează Agerpres.

„Luna august 2026 a fost o lună remarcabilă în istoria climei mondiale”, a comentat Samantha Burgess, cercetătoare la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), citată într-un raport lunar al Copernicus, care a prezentat aceste concluzii joi.

„Oamenii nu au mai cunoscut temperaturi atât de ridicate ca cele din prezent, după toate probabilitățile, de cel puțin 100.000 de ani”, a adăugat ea, într-un interviu acordat AFP.

Cu o temperatură medie de 16,96 grade Celsius, luna august 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată, conform Copernicus, ale cărui date datează din 1940.

Pe locul al doilea se situează luna iulie 2023, cu 16,95 grade Celsius.

Copernicus a precizat pentru AFP că le clasează pe cele două luni „la egalitate” din cauza diferenței foarte mici dintre aceste două valori.

Perioada cuprinsă între iunie și august este, de asemenea, considerată cea mai caldă înregistrată vreodată la nivel global, la egalitate cu anul 2024, a precizat Copernicus a doua zi după anunțul agenției de meteorologie din SUA privind cea mai caldă vară înregistrată în peste 130 de ani de măsurători în țară.

Alte surse de date climatice le oferă oamenilor de știință ocazia să-și confirme concluziile bazându-se pe elemente care datează dintr-o perioadă mult mai îndepărtată. Potrivit acestora, perioada actuală ar fi probabil cea mai caldă pe care Pământul a cunoscut-o în ultimii 125.000 de ani.

„Cât timp omenirea va continua să ardă cantități colosale de cărbune, petrol și gaz, poluarea generată va continua să supraîncălzească planeta noastră, iar valurile de căldură extremă vor continua să doboare recorduri absolute”, a afirmat joi directorul ONU Climate, Simon Stiell, într-o declarație transmisă AFP.

„Soluțiile sunt la fel de clare”, a continuat el, menționând în special „o tranziție mai rapidă către energiile curate” și „protejarea pădurilor și a oceanului”.

Fenomenul climatic El Nino determină, de asemenea, în acest an, o creștere ciclică a temperaturii oceanelor, provocând secete și inundații. Oamenii de știință se tem că acesta va agrava încălzirea globală, amplificând în același timp fenomenele meteorologice extreme.

„Schimbările climatice fac ca fiecare episod El Nino să fie mai cald, iar atât timp cât vom continua să ardem cărbune, petrol și gaz, aceste luni în care se doboară recorduri vor continua pur și simplu să se succeadă”, a comentat Friederike Otto, profesoară de climatologie la Imperial College London.

Temperatura medie globală a fost în luna august cu 1,65 grade Celsius mai ridicată decât media nivelurilor din perioada preindustrială, a notat, de asemenea, Copernicus, adică mai mult decât limita cea mai ambițioasă stabilită în cadrul Acordului de la Paris privind clima din 2015, pentru prima dată din noiembrie 2025. Însă, această limită de 1,5 grade Celsius se referă, la rândul său, la o medie calculată pe mai mulți ani.

În timpul acestei veri caniculare, care a afectat sănătatea a miliarde de oameni, Europa de Vest a traversat „o succesiune de valuri de căldură excepțional de timpurii, de persistente și de intense” și a înregistrat cea mai caldă vară din istoria sa, depășind-o pe cea din 2003, a constatat, de asemenea, Copernicus.

Pe întregul continent, temperatura medie a aerului a fost de 20,26 grade Celsius în luna august, cu 1,10 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, aceasta fiind a treia cea mai caldă vară înregistrată vreodată.

Agențiile naționale de meteorologie s-au succedat în ultimele săptămâni anunțând o vară record. De asemenea, au fost înregistrate peste 30.000 de decese suplimentare, conform datelor provizorii publicate la sfârșitul lunii august de platforma EuroMomo, care include date statistice din 23 de țări europene, precum și de la autoritățile sanitare.

Valurile de căldură au afectat în mare măsură și oceanele, conform datelor furnizate de Copernicus, temperatura medie lunară de la suprafața oceanelor, cu excepția regiunilor polare, fiind cea mai ridicată înregistrată vreodată, la egalitate cu cea din martie 2024.