„Decizia privind excluderea din cursa electorală a Partidului „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, este o lovitură fără precedent adusă democrației și dreptului cetățenilor la un vot liber. A face acest pas în ultima zi a campaniei electorale înseamnă privarea deliberată a sute de mii de oameni de dreptul lor constituțional și subminarea gravă a încrederii în procesul electoral”. Este reacția Blocului electoral Patriotic care a solicitat explicații imediate din partea autorităților și o reacție fermă din partea partenerilor internaționali.

Reacția Irinei Vlah la decizia CEC de a exclude partidul „Inima Moldovei” din cursă: „Spectacol politic”

„Unde sunt acum declarațiile despre „democrație” și „valori europene”? Cum se explică această tăcere atunci când, chiar în inima Europei, sunt încălcate flagrant principiile fundamentale ale alegerilor libere? Blocul Patriotic nu va tolera asemenea abuzuri. Vom apăra dreptul fiecărui cetățean al Republicii Moldova la alegeri libere, corecte și la o reprezentare justă. Decizia de astăzi nu este doar un atac asupra unui partid politic, ci un atac direct asupra democrației din țara noastră”, mai scrie în declarația Blocului.

Vineri, cu șase voturi pentru și trei împotrivă, membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au exclus cu majoritate de voturi candidații Partidului „Inima Moldovei” din lista Blocului electoral Patriotic (al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei). „Punem în executare o încheiere a instanței de judecată. Încheierea este parte integrală a dosarului administrativ, unde sunt descrise cauzele pentru care activitatea acestui partid este limitată. Noi, în consecință, trebuie să reacționăm și să anulăm înregistrarea tuturor candidaților desemnați de acest partid”, explicase vicepreședintele CEC, Pavel Postică, în ședință.

Blocul mai are la dispoziție 24 de ore pentru repoziționarea candidaților rămași începând cu fiecare 10 locuri, fiindcă, în consecință, s-a atestat nerespectarea cotei de gen. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, au fost desemnați 110 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Cap de listă este președintele PSRM, Igor Dodon, după care Diana Caraman de la PCRM și deja lui Vasile Tarlev revenindu-i locul 3, după ce a fost scoasă Irina Vlah din cursa electorală, fiind inițial pe locul 4.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#blocul patriotic #Inima Moldovei

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.