Declarațiile politice critice în adresa judecătorilor sau deciziilor judiciare nu influențează în niciun fel evaluările Comisiei Vetting. Aceasta este declarația Comisiei, emisă presei joi dimineața, 25 ianuarie curent.

„Mai multe îngrijorări au fost exprimate cu privire la procesul de evaluare, în special în lumina declarațiilor făcute de unii politicieni, care au criticat anumite hotărâri judecătorești în ultima perioadă. Cei care și-au exprimat îngrijorările au interpretat declarațiile politicienilor, spunând că procesul de evaluare va fi folosit ca și instrument de ”înlăturare” a unor judecători din sistem, în semn de dezacord față de deciziile acestora.

Declarațiile politice critice în adresa judecătorilor sau deciziilor judiciare nu influențează în niciun fel evaluările Comisiei Vetting. Criteriile de evaluare sunt specificate obiectiv în lege și se referă la integritatea financiară și etică a judecătorilor. Comisia Vetting aplică anume aceste criterii și nu este influențată de factori externi. Comisia Vetting și-a asumat angajamentul de a desfășura evaluarea extraordinară, întrucât integritatea judecătorilor este crucială pentru statul de drept și încrederea societății în sistemul de justiție. Principiul statului de drept include și existența unor instanțe independente, conform atât Constituției Republicii Moldova, cât și prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului. Independența sistemului judiciar este compromisă atunci când judecătorii se confruntă cu amenințări menite să le influențeze deciziile. Asemenea acțiuni subminează încrederea societății în sistemul de justiție”, se arată în comunicatul Comisiei.

În aceeași declarație, membrii Comisiei reiterează că mandatul Comisiei Vetting este de a evalua în mod corect și independent integritatea judecătorilor și a candidaților pentru funcția de judecător.

„Independența Comisiei este reflectată în însăși structura sa, întrucât Comisia are în componență trei membri naționali, doi desemnați de partidul majoritar și unul desemnat de opoziție, precum și trei membri internaționali. Comisia este o entitate ad-hoc și nu face parte din Parlament sau din oricare alte instituții de stat”.

Amintim că Dorin Recean a recurs la un nou atac la adresa judecătorilor. Premierul a menționat magistratele Angela Catană și Ludmila Beșliu, pentru câteva decizii adoptate recent. Acesta nu este primul atac al premierului la adresa judecătorilor. S-a întâmplat la începutul lunii decembrie, iar CSM i-a cerut atunci să se abțină de la asemenea declarații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și de această dată, judecătorii moldoveni, de comun cu plenul CSM au emis declarații publice în care i-au sugerat premierului să se abțină de la astfel de expuneri publice.

Judecătorii moldoveni îi cer premierului Recean să mai tacă: ”Această recidivă nu poate fi trecută cu vederea”

#Comisia Vetting #declaratii politice #judecatori

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.