Membrii Platformei Naționale a Forumului Societății Civile și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la procedura de demitere a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, de către Parlament, imediat după audierea parlamentară, în cadrul ședinței plenului Parlamentului din 21 decembrie 2023. Au enumerat motivele într-o declarație comună.

VIDEO Demisie răsunătoare la sfârșit de an! Octavian Armașu, înlăturat de la conducerea BNM

Declarație privind revocarea din funcție a Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei

Este un caz de ingerință politică gravă, fără precedent în Republica Moldova, în activitatea autorității monetare, fiind subminat principiul de independență a băncii centrale, care este un element fundamental al Acquis-ului comunitar și o condiție indispensabilă pentru stabilitatea macro-financiară a țării.
O audiere parlamentară nu este suficientă pentru a clarifica toate circumstanțele și a formula în mod clar motivele revocării din funcție a Guvernatorului, fiind necesare investigații independente și profesioniste pe caz.
Modul cum a fost derulată audierea parlamentară a relevat caracterul tendențios al întrebărilor, comentariilor și acuzațiilor unor deputați, fiind ignorat specificul mandatului Guvernatorului.
Decizia de revocare din funcție imediat după o asemenea audiere relevă faptul că aceasta a fost una formală, cu scop de discreditare și „executare publică” a Guvernatorului, și nu pentru o elucidare obiectivă a problemelor și acuzațiilor invocate.
Nu a fost publicată nici o investigație a Parlamentului care să clarifice în mod clar motivele revocării din funcție a Guvernatorului, iar nota informativă pe 4,5 pagini anexată la Proiectul hotărârii Parlamentului privind revocarea Guvernatorului BNM este, cel puțin, insuficientă în acest sens.
Nu au avut loc consultări publice cu privire la acuzațiile/problemele invocate de Parlament în adresa activității BNM.
Faptul că noul candidat a fost propus imediat a doua zi după revocarea Guvernatorului confirmă caracterul regizat al audierii publice din 21 decembrie, organizată anume cu scopul demiterii Guvernatorului.
În general, pe parcursul ultimilor ani, BNM a avut parte de evaluări bune în exercitarea mandatului său, atât de la FMI, cât și de la Comisia Europeană, fiind în special apreciată reforma bancară care a urmat după „furtul miliardului” și care a eliminat practic toate precondițiile pentru asemenea fraude bancare în viitor.

În declarația comună se face apel către Parlament să se abțină de la ingerințe politice în activitatea autorității monetare. „Or, s-a creat un precedent extrem de periculos pentru stabilitatea macro-financiară a țării prin care orice altă guvernare ar putea revoca Guvernatorul BNM după bunul plac”.

Noua conducere a BNM este îndemnată să fie independentă și rezilientă eventualelor presiuni politice, precum și să consolideze independența instituției care „a fost șifonată grav” în cadrul ședinței Parlamentului din 21 decembrie 2023.

DOC Anca Dragu, „noua șefă a BNM” a primit cetățenia Republicii Moldova, în ziua demiterii lui Octavian Armașu

La fel, se face apel către comunitatea internațională, în special Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, să monitorizeze minuțios activitatea BNM și eventualele ingerințe politice asupra acestei instituții, iar suportul financiar să fie condiționat de consolidarea independenței autorității monetare.

FMI: Demiterea bruscă a guvernatorului BNM pune la îndoială corectitudinea procesului

Organizații semnatare, membre ale Platformei Naționale a Societății Civile a Parteneriatului Estic:

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
Institutul pentru Politici Publice (IPP)
Asociația Terra-1530
Eco-Tiras
Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare “LID Moldova”
Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă
Pro-Europa (Comrat)

Lista este actualizată în funcție de organizațiile care au aceeași opinie și dorința de a se alătura declarației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anca Dragu #BNM #declarație #Octavian Armasu #organizatii #parlament #revocare

Extinderea agresiunii ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, a schimbat nu doar arhitectura de securitate din regiune, ci și relația dintre cele două state aflate în imediata vecinătate a războiului. Pentru Republica Moldova și Ucraina, problemele care țineau de vecinătate, energie, infrastructură sau frontieră au început să fie privite tot mai mult prin prisma securității comune.

Pentru o perioadă îndelungată, Ucraina a avut o abordare pragmatică față de regiunea transnistreană și față de Rusia, inclusiv prin rolul de mediator în negocieri. După 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a susținut formațiunile separatiste din estul Ucrainei, perspectiva Kievului asupra conflictelor separatiste s-a schimbat. Experiența proprie a făcut mai clar riscul pe care îl pot reprezenta asemenea conflicte pentru suveranitatea și capacitatea de decizie a unui stat.

În paralel, agenda bilaterală a inclus probleme legate de frontieră, circulația persoanelor și bunurilor, contrabanda, infrastructură și energie. După 2022, acestea au început să fie analizate și din perspectiva reducerii vulnerabilităților față de Rusia, inclusiv în raport cu regiunea transnistreană.

După 24 februarie 2022, multe dintre dosarele vechi ale relației moldo-ucrainene au căpătat o miză nouă. Energia, infrastructura, transportul și frontiera au devenit parte a unei ecuații de securitate în care o vulnerabilitate a unuia dintre state poate afecta direct și celălalt stat.

Cooperarea trece la nivel practic

Primele luni ale invaziei au pus cele două state în fața unor probleme concrete. Una dintre cele mai vizibile a fost gestionarea fluxului de refugiați ucraineni. Republica Moldova a devenit unul dintre cele mai importante state-gazdă din regiune, ceea ce a presupus mobilizarea mecanismelor de protecție civilă și socială.

În același timp, războiul a împins relația bilaterală spre domenii care anterior evoluau mai lent: cooperarea tehnico-militară, securitatea energetică, infrastructura și transporturile. În februarie 2026, Chișinăul a reluat demersurile pentru negocierea unui nou acord de cooperare tehnico-militară.

Energia este un alt domeniu în care interdependența a devenit mai evidentă. Cele două state au urmărit consolidarea rezilienței sistemelor energetice, inclusiv prin funcționarea în raport cu rețeaua europeană ENTSO-E, dezvoltarea infrastructurii de tranzit și proiecte comune. Pentru Republica Moldova, reducerea vulnerabilităților energetice a devenit cu atât mai urgentă cu cât războiul a demonstrat cât de ușor poate fi transformată infrastructura energetică într-un instrument de presiune.

Poziționarea Republicii Moldova ca nod de tranzit și logistic regional a devenit, în acest context, mai importantă. Infrastructura moldovenească este folosită pentru transportul resurselor și produselor către și dinspre Ucraina, iar mecanismele de tranzit pentru produsele agricole ucrainene au fost adaptate în funcție de evoluția războiului și a infrastructurii disponibile.

Relația bilaterală este completată de cooperarea cu România. Dialogul trilateral a pornit de la dosare punctuale, în special energie și politică externă, dar a căpătat treptat o dimensiune mai largă, inclusiv prin implicarea celor trei președinți.

Apropierea dintre cele două state aduce însă și probleme mai dificile. Una dintre ele este gestionarea resurselor de apă, în special a râului Nistru. Atacurile asupra infrastructurii energetice și hidrotehnice ucrainene, modul de utilizare a resurselor de apă și viitoarele proiecte de reconstrucție pot avea efecte directe asupra Republicii Moldova și a comunităților din regiunea Odesa.

Europa devine și o miză de securitate

Războiul a accelerat apropierea europeană a celor două state. Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după începutul invaziei, iar Republica Moldova a urmat același drum. În iunie 2022, ambele au primit statutul de țară candidată și au început ulterior negocierile de aderare.

Pentru Chișinău și Kiev, integrarea europeană a căpătat astfel o semnificație care depășește economia și reformarea instituțiilor. UE este privită și ca un spațiu de stabilitate și reziliență, capabil să reducă vulnerabilitățile externe. Parcursul european a devenit parte a răspunsului strategic la noul mediu de securitate.

Ucraina a criticat, în anumite momente, ceea ce a perceput drept folosirea de către Republica Moldova a contextului creat de agresiunea rusă pentru accelerarea propriului parcurs european. În același timp, dimensiunea Ucrainei și impactul eventualei sale aderări asupra economiei europene fac ca negocierile Kievului să fie diferite de cele ale Chișinăului.

Cele două parcursuri pot fi, în anumite privințe, concurente. Dar războiul a făcut mai greu de ignorat o realitate strategică: stabilitatea Republicii Moldova este importantă pentru securitatea Ucrainei, iar stabilitatea Ucrainei este esențială pentru securitatea Republicii Moldova.

Viitorul cooperării moldo-ucrainene

După 24 februarie 2022, apropierea dintre Chișinău și Kiev nu mai poate fi explicată doar prin solidaritatea față de o țară aflată în război. S-a conturat o interdependență de securitate care include energia, infrastructura, transporturile, protecția civilă, mediul, frontiera și cooperarea instituțională.

Vulnerabilitatea unuia dintre state poate produce efecte directe asupra celuilalt. Un atac asupra infrastructurii ucrainene poate afecta Republica Moldova prin energie, transport sau mediu. O problemă de securitate în regiunea transnistreană poate avea consecințe pentru Ucraina. Instabilitatea politică sau economică din oricare dintre cele două țări poate complica integrarea europeană.

Apropierea nu elimină însă dosarele sensibile. Dimpotrivă, pe măsură ce cooperarea se extinde, vor apărea negocieri mai complicate privind apa, infrastructura, conectivitatea, comerțul sau ritmul integrării europene. Gestionarea acestora va testa relația bilaterală mai mult decât momentele de solidaritate produse de război.

Pentru a rămâne sustenabil, parteneriatul moldo-ucrainean va trebui să fie pragmatic, predictibil și bazat pe respectarea intereselor ambelor state. Solidaritatea creată de război este un punct de pornire important. Pe termen lung însă, relația va depinde de capacitatea Chișinăului și Kievului de a transforma această solidaritate într-o cooperare instituționalizată, echilibrată și orientată spre obiective comune de securitate și integrare europeană.

Acesta este un rezumat. Găsiți materialul integral, semnat de experta Angela Grămadă (pag. 12), precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus.

Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.