Mișcarea Civică „Construim Încredere” a venit cu o reacție despre modul în care autoritățile prezintă sprijinul acordat sectorului agricol, susținând că măsurile anunțate de Ministerul Agriculturii nu răspund proporțional dificultăților cu care se confruntă fermierii.

Potrivit unei Declarații a organizației, unul dintre cele mai promovate instrumente guvernamentale, componenta de capital circulant agricol din cadrul Facilității de Creditare în Agricultură (FCA), a fost accesată, până la 22 mai 2026, de doar 41 de afaceri agricole. Valoarea totală a creditelor acordate prin această componentă a fost de 16,54 milioane de lei, ceea ce reprezintă doar 3,37% din volumul total al resurselor FCA.

Reprezentanții mișcării afirmă că, raportat la numărul estimativ de fermieri din Republica Moldova, beneficiarii acestei măsuri reprezintă o pondere infimă din sector. În opinia lor, o intervenție care ajunge la mai puțin de jumătate de procent dintre agricultori nu poate fi prezentată drept o soluție majoră pentru întreaga agricultură.

Autorii declarației susțin că FCA este utilă în special fermierilor care își pot permite să contracteze credite și să îndeplinească cerințele instituțiilor bancare. În schimb, agricultorii care se confruntă deja cu datorii, lipsă de lichidități și pierderi repetate provocate de secetă nu reușesc să acceseze aceste instrumente financiare.

Mișcarea „Construim Încredere” mai argumentează că rambursarea TVA și compensarea accizei la motorină nu reprezintă ajutoare directe, iar sprijinul pentru seceta din 2025 este acordat cu întârziere și dispune de resurse limitate. Totodată, restanțele la plata subvențiilor ar afecta încrederea agricultorilor în instituțiile statului.

În declarație sunt invocate și exemple din alte țări europene. Organizația menționează că România a aprobat un program de compensare a fermierilor afectați de secetă în valoare de 400 de milioane de euro, Spania a alocat aproximativ 2,2 miliarde de euro pentru combaterea efectelor secetei, iar Polonia a introdus subvenții pentru agricultorii afectați de scăderea prețurilor la cereale.

Mișcarea „Construim Încredere” avertizează că tot mai mulți fermieri se confruntă cu datorii, penalități și riscul falimentului, în contextul secetei, al schimbărilor climatice și al costurilor ridicate de producție. Organizația solicită autorităților plăți rapide și predictibile, compensații proporționale cu pierderile, sprijin pentru fermele mici și mijlocii, precum și investiții în reziliența climatică a agriculturii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, 27 mai, fermierii au protestat la Guvern, solicitând măsuri care să corespundă practicilor europene. Mai exact, aceștia cer rambursarea accizelor la motorină în proporția de 100 %, cota redusă de TVA pentru lanțuri agroalimentare, plăți directe per fiecare hectar și compensarea scumpirilor la fertilizanți. În opinia lor, aceste practici se implementează actualmente în state membre ale Uniunii Europene.

Ulterior, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, și ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița, au avut o ședință cu reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor”. În cadrul discuțiilor au fost examinate solicitările formulate de asociație, precum și măsurile aflate în implementare sau în proces de pregătire pentru susținerea producătorilor agricoli.

Guvernul vine cu măsuri după protestul fermierilor: bani pentru motorină și fertilizanți

#agricultura #ajutor fermieri #Construim Încredere

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.