Comunitatea Evreiască din Republica Moldova condamnă cu fermitate atacul masiv asupra Israelului, actele de violență împotriva civililor, bombardamentele și luarea de ostatici. În aceste zile, Israelul este forțat să îndure un alt război brutal și să-și apere dreptul la existență și drepturile poporului său la pace și securitate.

„Ieri, când am sărbătorit cu toții una dintre datele importante ale calendarului evreiesc, Simhat Tora, Israelul a fost supus unui tir de rachete intens, neprovocat din Fâșia Gaza de către grupul terorist HAMAS. În același timp, zeci de teroriști au reușit să spargă gardul și granița de demarcație, pătrunzând pe teritoriul israelian. Acțiunile lor s-au soldat cu sute de morți, peste o mie de răniți, sute de civili dispăruți și ostatici.

Filmări îngrozitoare, fotografii, relatări ale martorilor – aceasta este realitatea a milioane de israelieni din ultimele zile. Este o escaladare dramatică a războiului HAMAS împotriva civililor israelieni. Acest atac continuă cu o brutalitate necruțătoare, teroriștii trăgând cu rachete în orașe din sudul și centrul Israelului. Militanții HAMAS sunt încă în libertate, reprezentând o amenințare serioasă pentru israelieni. Sunt efectuate bombardamente și din Liban, în timp ce Iranul a susținut ieri în mod deschis acțiunile HAMAS.

HAMAS, organizația teroristă care controlează Fâșia Gaza, este responsabilă pentru acest atac masiv. El a fost lansat fără niciun pretext sau provocare prealabilă din partea Israelului. Acest lucru vine după o perioadă lungă în care Israelul a depus eforturi tangibile pentru a îmbunătăți situația umanitară din Fâșia Gaza, demonstrând angajamentul său pentru pace.

Evenimentele tragice au loc pe fundalul dezvoltării relațiilor dintre Riad și Ierusalim, care ar putea fi decisive pentru rezolvarea conflictului arabo-israelian. Acest atac subliniază încă o dată scopul HAMAS de a ataca cetățenii israelieni neglijând bunăstarea și siguranța populației din Fâșia Gaza. Ei continuă să-i vadă pe palestinienii sub controlul lor drept „scuturi vii” în campania lor împotriva Israelului.

Este important să recunoaștem că oamenii din Fâșia Gaza nu sunt dușmani ai Israelului. Responsabilitatea revine HAMAS și organizațiilor teroriste care operează cu bună știință și intenționat în zone dens populate de populație civilă. În timp ce Israelul face tot posibilul pentru a minimiza daunele aduse civililor, aceste organizații teroriste comit crime de război duble atacând fără discernământ civilii și ascunzându-se în rândul populației civile din Fâșia Gaza.

După cum a declarat anterior președintele Congresului Mondial Evreiesc, Ronald S. Lauder: „Să se știe fără echivoc că întreaga diasporă evreiască susține cu fermitate Israelul și forțele sale curajoase de securitate în aceste vremuri dificile”. Comunitatea Evreiască din Republica Moldova se alătură evreilor și întregii lumi civilizate, care condamnă necondiționat terorismul, HAMAS, și își exprimă sprijinul pentru Israel, reafirmându-și dreptul inalienabil la autoapărare.

Menționând că conducerea Republicii Moldova și-a exprimat poziția în sprijinul Israelului în după-amiaza zilei de 7 octombrie 2023, accentuăm necesitatea condamnării categorice a actelor teroriste masive din ultimele zile.

Comunitatea Evreiască din Republica Moldova dezaprobă pe deplin atacul asupra Israelului, exprimă condoleanțe familiilor victimelor și reiterează solidaritatea cu poporul Statului Israel!

Am Yisrael Chai – Poporul lui Israel trăiește!”

FOTO Solidaritate cu Israel. Mai multe clădiri din întreaga lume au fost luminate în culorile drapelului israelian

#Comunitatea evreiasca #declarație #Israel #ostatici #razboi

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.