Evenimentele legate de marcarea adoptării Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova au fost folosite de partidele politice pentru a-și face vizibilă agenda electorală în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, unde s-au discutat Marșul Suveranității, organizat de guvernare, și mitingul susținut de opoziție în fața Parlamentului.

Igor Klipii, director executiv al Institutului pentru Studii Europene, a afirmat că este pentru prima dată în ultimii 35 de ani când se acordă atâta atenție celebrării suveranității. Potrivit lui, partidele politice au folosit acest eveniment pentru a acumula dividende politice.

„Evenimentul a fost organizat, toată săptămâna lumea a discuta acest subiect, el a trezit atenția populației, dar care va fi reacția electoratului e greu de spus pentru că nu îmi dau seama cui este adresat acest mesaj… Noi avem o restricție ilogică în Republica Moldova potrivit căreia campania electorală are loc din data respectivă până în data respectivă cu permisiunea de la CEC. În toată lumea campania electorală începe a doua zi după campanie”, a menționat Igor Klipii.

La rândul său, Vitalie Marinuța, general de brigadă în rezervă și fost ministru al Apărării, a subliniat că activitățile cu tentă electorală au început mai devreme, odată cu campaniile de informare lansate de autorități privind realizările guvernării.

„A fost o acțiune politică, una electorală la care s-a dorit preluarea mesajului suveranist de la partidele care promovează această ideologie. Suveranismul, la fel ca și neutralitatea în Republica Moldova a fost distorsionat și s-a pliat pe palierul populismului care una spune și alta face. Astăzi s-au văzut forțele, PAS proeuropean susținută de Președinție și de o bună parte din primarii care erau acolo și partidele care au fost în Rusia și s-au manifestat prin declarații în fața Parlamentului”, a mai spus Vitalie Marinuța.

Sute de oameni, alături de liderii statului și alte oficialități, au participat luni la un Marș al Suveranității. Acțiunea s-a încheiat cu un concert în fața Președinției. Totodată, mai multe partide de opoziție au organizat un miting în fața Parlamentului în urma căruia au semnat o declarație privind politica suverană a Republicii Moldova în secolul XXI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#campanie electorala #Marșul Suveranității #RLIVE TV

Statul Republica Moldova are în continuare datorii de aproximativ 1,7 miliarde de lei față de agricultori pentru subvențiile neachitate. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, a recunoscut că, deși restanțele au fost reduse în ultimele luni, autoritățile nu dispun deocamdată de suficiente resurse pentru a le stinge integral. Oficialul promite alocări suplimentare în bugetul pentru 2027, dar admite că totul depinde de posibilitățile financiare ale statului, scrie BANI.MD.

Subiectul a fost ridicat de o reprezentantă a Asociației Moldova Fruct, care a criticat acumularea restanțelor la plata subvențiilor și insuficiența mijloacelor prevăzute în buget pentru achitarea acestora.

Potrivit reprezentantei asociației, la sfârșitul anului 2025, datoriile pentru subvenții depășeau patru miliarde de lei, în timp ce bugetul aprobat pentru sprijinirea agriculturii era de numai 2,3 miliarde de lei. Aceasta a amintit că organizația a transmis autorităților peste zece demersuri, solicitând identificarea unor resurse suplimentare, în special pentru achitarea subvențiilor postinvestiționale.

„Au fost niște angajamente asumate de statul Republica Moldova, în care fermierii au crezut, au investit”, a declarat reprezentanta Moldova Fruct, care a avertizat că achitarea restanțelor în tranșe de câte 500 de milioane de lei anual nu reprezintă o soluție echitabilă pentru agricultori.

În replică, ministrul Eugen Osmochescu a recunoscut problema și a prezentat situația actualizată a datoriilor.

„Din angajamentele care au fost asumate, de circa 2 miliarde 100 de milioane, am diminuat cifra până la 1 miliard 700 de milioane împreună cu AIPA. Am făcut puțin mai mult decât chiar am planificat pentru 2026”, a declarat oficialul.

Ministrul a precizat că în proiectul bugetului pentru anul viitor au fost identificate deja anumite resurse pentru acoperirea restanțelor, însă nu a avansat o sumă exactă și nici un termen pentru achitarea integrală.

„Am obținut și sume pentru acoperirea acestor angajamente. Vedem ce ne mai rămâne, mai scotocim prin cămări, poate acoperim cu mult mai mult, dar aveți perfectă dreptate. Oricât de bizar și neplăcut ar fi, răspunsul va fi unul și același: în limitele bugetare”, a afirmat Osmochescu în cadrul Conferinței anuale cu privire la extinderea Uniunii Europene, desfășurată pe 9 noiembrie, în timpul unei discuții despre problemele sectorului agricol și accesul fermierilor moldoveni la fondurile europene..

Răspunsul ministrului a provocat nemulțumirea reprezentanților agricultorilor, care au insistat că sectorul are nevoie de soluții concrete, nu doar de promisiuni condiționate de disponibilitățile bugetare.

În cadrul discuțiilor a fost lansată inclusiv propunerea ca statul să contracteze împrumuturi avantajoase de la instituțiile financiare europene pentru a achita datoriile față de fermieri, în condițiile în care mulți agricultori au realizat investiții prin credite bancare cu dobânzi de 9–10% anual.

Reprezentanții sectorului horticol au avertizat că întârzierile la plata subvențiilor afectează capacitatea fermierilor de a investi în livezi, echipamente de sortare, depozite și tehnică agricolă, tocmai într-o perioadă în care producătorii moldoveni trebuie să se pregătească pentru concurența de pe piața Uniunii Europene.

Osmochescu a declarat că își dorește ca în 2027 să fie achitate cât mai multe dintre restanțele existente, dar a reiterat că volumul plăților va depinde de resursele disponibile în buget.