Sunt destul de multe opțiuni tehnice de a livra gaz pe malul stâng, afirmă purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov. Oficialul a declarat la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova că protestele din regiunea transnistreană reprezintă acțiuni politice, scopul lor fiind tensionarea relațiilor dintre locuitorii Transnistriei și cei de pe teritoriul controlat constituțional.

În opinia oficialului, nemulțumirea manifestanților trebuie direcționată către administrația separatistă a regiunii. „Anume, factorul de decizie trebuie să-și revizuiască comportamentul și să vină în întâmpinarea cetățenilor de pe malul stâng, care au domiciliul în regiune”, a spus funcționarul.

„Oamenii care protestează nu au nicio vină. Ei trebuie să beneficieze de căldură și lumină, iar noi dorim ca această criză să fie rezolvată cât mai curând posibil. Dar este important ca Tiraspolul se vrea să accepte aceste soluții și să nu mai joace jocurile politice și să gândească la cetățenii din regiune”, a menționat „vocea” administrației prezidențiale.

Zaharov a reiterat că de Gazprom are obligația contractuală de a livra gaz în Republica Moldova până în 2026. În același timp, funcționarul a punctat repetat că administrația constituțională nu s-a opus niciodată furnizărilor în regiunea separatistă.

„Gazpromul nu-și onorează obligațiile sale contractuale, criza este provocată în mod artificial de Moscova și soluția poate fi una simplă, dacă Gazprom și-ar onora obligațiile contractuale și ar livra în mod simplu, pentru că sunt destul de multe opțiuni tehnice de a livra acest gaz pe malul stâng”, a declarat purtătorul de cuvânt al Președinției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mulți transnistreni au fost scoși la proteste, în apropierea punctelor de control, cu drapelele regiunii autoproclamate și cele ale Rusiei. Oamenii au ținut în mâini pancarte, pe care erau inscripționate acuzații la adresa Chișinăului. Unele voci afirmau că manifestanții ar fi fost plătiți.

În același timp, socialiștii au anunțat că vor să mobilizeze partidele de opoziție de la Chișinău, pentru manifestații în februarie, iar actorii pro-ruși au repetat narativele Tiraspolului și Moscovei, despre faptul că administrația constituțională se face vinovată de criza din stânga Nistrului.

#Igor Zaharov #Președinție #proteste #reacție #Transnistria

Preşedintele american Donald Trump a anunţat marţi, 22 septembrie, că Statele Unite vor construi două „baze militare foarte mari” în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca şi autorităţile vastului teritoriu arctic. Liderul de la Casa Albă şi liderii Groenlandei şi Danemarcei au semnat în cursul zilei de marţi un acord care permite o prezenţă militară americană mai extinsă în Groenlanda şi care ar putea pune capăt disputei privind insula, importantă din punct de vedere strategic şi bogată în resurse minerale, transmite antena3.ro.

„Vom începe imediat să dezvoltăm o prezenţă militară semnificativă în locurile relevante. Vom construi două baze militare foarte mari”, a declarat preşedintele SUA într-un discurs la Adunarea Generală a ONU.

Acordul, semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU, la New York, nu merge atât de departe încât să îndeplinească solicitarea lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, pentru a contracara prezenţa tot mai mare a Rusiei şi Chinei în zona arctică.

Totuşi, acordul permite o prezenţă militară americană mai amplă pe teritoriul îngheţat, o posibilitate care a apărut în contextul în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete de către SUA.

În discursul adresat liderilor lumii reuniţi la ONU, înaintea ceremoniei de semnare, Trump a declarat că acordul le oferă Statelor Unite „control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi de pe acel teritoriu”.

„Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump.

Donald Trump a semnat acordul împreună cu premierul danez Mette Frederiksen şi cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unei ceremonii trilaterale desfăşurate după discursul lui Trump la ONU.

Mette Frederiksen a descris acordul drept „un acord care poate dura pentru totdeauna” şi a declarat că acesta subliniază importanţa alianţei NATO şi respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.