Accesul real la justiție rămâne o provocare, iar responsabilitatea pentru această situație nu poate fi atribuită exclusiv sistemului judecătoresc. Aceasta este concluzia discuțiilor din cadrul emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, dedicată respectării drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova.
Invitații au menționat că, între timp, în țară au fost înregistrate progrese în domenii precum avocatura, notariatul și expertiza judiciară. Totodată, procesul de reformare a sistemului nu este încă finalizat, iar oamenii își pierd treptat încrederea în schimbări.
Olesea Doronceanu, adjuncta Avocatului Poporului, a declarat că, pe fundalul transformărilor din sistem, accesul la justiție rămâne una dintre principalele probleme semnalate în cererile adresate Oficiului Ombudsmanului.
„Există diverse bariere în accesarea sistemului de justiție. Unii nu pot elementar achita taxa de stat pentru a avea acces la serviciile justiției. Din cauza modificărilor care s-au operat la harta judiciară foarte mulți oameni nu mai au încredere în justiție, fiindcă pentru ei este dificil să se deplaseze fizic la sediul instanței… Se tergiversează examinarea cauzelor și avem foarte multe restanțe la executarea hotărârilor judecătorești, astfel încrederea cetățenilor în actul de justiție scade”, a afirmat Olesea Doronceanu.
Vanu Jereghi, directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, consideră încrederea în justiție începe de la prima interacțiune a cetățeanului cu polițistul de sector.
„Un polițist de patrulare se conduce de o bază normativă foarte îngustă în comparație cu un polițist de sector trebuie să cunoască dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ și multe alte legislații. De obicei cei mai tineri sunt trimiși în prima linie fără experiență. Ar trebui să fie cineva mult mai înzestrat cu informații care să poată interveni rapid ca societatea să aibă încredere în acest polițist”, a explicat Vanu Jereghi.
În 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a înregistrat 468 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. O analiză publicată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova arată că CEDO a pronunțat anul trecut 48 de hotărâri împotriva Republicii Moldova.
Printre cele mai frecvente tipuri de violări constatate cele legate de justiție precum neexecutarea hotărârilor judecătorești, durata excesivă a procedurilor, lipsa accesului efectiv la instanță, nerespectarea principiului securității juridice și condițiile de detenție inumane.
