Accesul real la justiție rămâne o provocare, iar responsabilitatea pentru această situație nu poate fi atribuită exclusiv sistemului judecătoresc. Aceasta este concluzia discuțiilor din cadrul emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, dedicată respectării drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova.

Invitații au menționat că, între timp, în țară au fost înregistrate progrese în domenii precum avocatura, notariatul și expertiza judiciară. Totodată, procesul de reformare a sistemului nu este încă finalizat, iar oamenii își pierd treptat încrederea în schimbări.

Olesea Doronceanu, adjuncta Avocatului Poporului, a declarat că, pe fundalul transformărilor din sistem, accesul la justiție rămâne una dintre principalele probleme semnalate în cererile adresate Oficiului Ombudsmanului.

„Există diverse bariere în accesarea sistemului de justiție. Unii nu pot elementar achita taxa de stat pentru a avea acces la serviciile justiției. Din cauza modificărilor care s-au operat la harta judiciară foarte mulți oameni nu mai au încredere în justiție, fiindcă pentru ei este dificil să se deplaseze fizic la sediul instanței… Se tergiversează examinarea cauzelor și avem foarte multe restanțe la executarea hotărârilor judecătorești, astfel încrederea cetățenilor în actul de justiție scade”, a afirmat Olesea Doronceanu.

Vanu Jereghi, directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, consideră încrederea în justiție începe de la prima interacțiune a cetățeanului cu polițistul de sector.

„Un polițist de patrulare se conduce de o bază normativă foarte îngustă în comparație cu un polițist de sector trebuie să cunoască dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ și multe alte legislații. De obicei cei mai tineri sunt trimiși în prima linie fără experiență. Ar trebui să fie cineva mult mai înzestrat cu informații care să poată interveni rapid ca societatea să aibă încredere în acest polițist”, a explicat Vanu Jereghi.

În 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a înregistrat 468 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. O analiză publicată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova arată că CEDO a pronunțat anul trecut 48 de hotărâri împotriva Republicii Moldova.

Printre cele mai frecvente tipuri de violări constatate cele legate de justiție precum neexecutarea hotărârilor judecătorești, durata excesivă a procedurilor, lipsa accesului efectiv la instanță, nerespectarea principiului securității juridice și condițiile de detenție inumane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #drepturile omului #interviu #justitie

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.