Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o corecție determinată, în principal, de scăderea puterii de cumpărare a populației. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au afirmat că, deși cererea de locuințe rămâne mai mare decât oferta, oamenii nu mai dispun de aceeași putere de cumpărare ca în urmă cu câțiva ani. Pe de altă parte, piața are nevoie de o transparență sporită, care să permită o argumentare mai solidă a prețurilor la imobile.

Nicolae Balaur, președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare, susține că există în continuare cerere pe piața imobiliară, însă aceasta este temperată de inflație, care a diminuat veniturile cumpărătorilor.

„Ceea ce se întâmplă în țări dezvoltate din Europa ne vizează acum și pe noi. Cetățenii vor alege una din două variante, fie vor opta pentru un credit ipotecar, fie vor alege un apartament în chirie. Valul de scumpiri a fost nu doar în domeniul imobiliar, dar ți în alte sectoare de la energie până la consum curent și asta a impulsionat și scumpirile la imobile”, a explicat Nicolae Balaur.

Roger Gladei, avocat în domeniul afacerilor, menționează că accesul public la prețurile locuințelor ar face piața mai transparentă și mai corectă, contribuind totodată la îmbunătățirea climatului investițional.

„Este important ca și consumatorul final să se simtă confortabil și să aibă acces la informație calitativă verificată. Este salutabilă, în acest aspect, intenția Guvernului de a crea un registru oficial al prețului în acest domeniu. Dacă intri pe aplicația REST din Dubai vezi prețul oficial de vânzare, nu cel de pe platformele online sau pe cel de la Cadastru unde nu are acces oricine și, de cele mai deseori, nu este cel real, pentru că este un preț nominal”, a explicat Roger Gladei.

Prețul mediu pentru un metru pătrat de locuință în capitală este de aproximativ 1.720 de euro, ajungând la peste 2.000 de euro în zonele premium sau din centrul orașului. Anul trecut, în municipiul Chișinău au fost vândute puțin peste 6.000 de apartamente, ceea ce reprezintă aproape 40% din nivelul vânzărilor înregistrate în anul 2024. Comparativ cu anul 2021, când au fost tranzacționate peste 24.000 de apartamente, volumul vânzărilor a scăzut de aproape patru ori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #piata imobiliara

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.