Războiul din Ucraina arată că Rusia este gata să sacrifice generații pentru a-și atinge scopul. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV susțin că această realitate reduce șansele păcii în Europa. Potrivit lor, în pofida pierderilor masive, Moscova rămâne singura țară de pe continent cu experiență reală de luptă pe teren, fapt care o determină să continue războiul, în ciuda situației economice dificile.

Istoricul Ruslan Șevcenco consideră că Rusia rămâne o amenințare pentru Uniunea Europeană, chiar dacă unii o văd slăbită de ultimii patru ani de război.

„Deși se confruntă cu probleme economice monstruoase, situația de acum este extrem de favorabilă pentru Rusia ca să atace Uniunea Europeană sau blocul NATO. Moscova a pierdut un milion de oameni, dar a obținut experiență de luptă, ceea ce nu au nici ungurii, nici românii, nici bulgarii, nici olandezii. Nimeni din țările blocului NATO. Acest lucru va fi decisiv în timpul unui război”, a declarat istoricul Ruslan Șevcenco.

Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, în prezent director al Institutului de Studii Europene din Moldova, susține că Moscova ar putea accepta o pace temporară doar pentru a câștiga timp, a se reînarma și a învață din greșelile făcute în ultimii ani pe câmpul de luptă.

„În următorii 20-30 de ani, liniște nu va fi pe continentul european. Rusia, așa slabă cum ieste, va dori să-și refacă imaginea dacă pierde. Ei vor folosi pacea pentru a-și reface forțele și sunt gat să aștepte 10-15-20 de ani doar pentru a-și atinge scopul. Un milion de oameni au pierdut în război pentru a-și atinge scopul și sunt gata să pună în pericol încă o generație de omeni. Și asta nu-i pentru prima dată când Rusia procedează așa”, a explicat Vitalie Marinuța.

Kremlinul ar fi pregătit societatea rusă pentru o posibilă mobilizare parțială a rezerviștilor în 2026. Potrivit Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), mobilizarea, chiar și parțială, indică faptul că Rusia și-a diminuat capacitatea de a recruta voluntari pentru luptele din Ucraina. Costurile umane, economice și sociale ridicate ale conflictului obligă Kremlinul să facă alegeri dificile, susțin analiștii. Aceștia afirmă că Putin se confruntă deja cu probleme în completarea efectivelor armatei, dar este departe de ideea de a renunța la război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi #Ucraina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.