Gelozia este o formă de violență psihologică prin care agresorul consideră că femeia este proprietatea sa. Invitatele emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au declarat că, prin acest comportament, agresorul își exercită controlul asupra victimei. Potrivit acestora, gelozia nu apare în formă pură, ci este însoțită de diverse tactici menite să supună persoana, să-i lezeze demnitatea și să o priveze de libertatea de a lua decizii.

Angelina Zaporojan, fondatoarea și directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor, a afirmat că, deși Codul penal recunoaște violența psihologică, aceasta este greu de probat.

„Gelozia este o formă de control prin care agresorul consideră că femeia este proprietatea lui și consideră că ea nu are voie să vorbească cu cine vrea, să scrie mesaje unor colegi, să iasă, să se îmbrace într-un anumit mod. Raportul de letalitate, care ne vorbește despre cazurile care au dus la deces, arată că, inclusiv în deciziile instanțelor de judecată, gelozia este foarte des invocată ca motiv al omorului”, a spus Angelina Zaporojan.

Eleonora Grosu, directoarea de programe a Centrului de Drept al Femeilor, a subliniat că a întreba o femeie de ce nu a plecat de la agresor înseamnă, de fapt, a o învinui pentru suferințele îndurate.

„Atunci când agresorul i-a alezat autonomia, noi punem accentul invers și o întrebăm cum vede ea soluția. Noi dorim să o abilităm, să o împuternicim, să-i întoarcem puterea de a lua decizii. Chiar dacă aceste decizii sunt greșite adeseori. Transformarea înseamnă și a face greșeli și a trece peste ele, pentru un pas înainte”, a adăugat Grosu.

Șase din zece femei care au solicitat ajutor de la Centrul de Drept al Femeilor au studii incomplete. Fără bani și fără un loc de muncă, multe victime se întorc la agresor pentru a supraviețui punându-și viața lor și a copiilor lor în pericol.

Amploarea fenomenului violenței față de femei rămâne alarmantă. 7 din 10 femei din Republica Moldova au trăit cel puțin o formă de violență. Doar în anul 2025, aproape 24 mii de femei au fost înregistrate ca victime ale violenței în familie, iar 21 și-au pierdut viața.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#femei #violenta

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.