Gelozia este o formă de violență psihologică prin care agresorul consideră că femeia este proprietatea sa. Invitatele emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au declarat că, prin acest comportament, agresorul își exercită controlul asupra victimei. Potrivit acestora, gelozia nu apare în formă pură, ci este însoțită de diverse tactici menite să supună persoana, să-i lezeze demnitatea și să o priveze de libertatea de a lua decizii.

Angelina Zaporojan, fondatoarea și directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor, a afirmat că, deși Codul penal recunoaște violența psihologică, aceasta este greu de probat.

„Gelozia este o formă de control prin care agresorul consideră că femeia este proprietatea lui și consideră că ea nu are voie să vorbească cu cine vrea, să scrie mesaje unor colegi, să iasă, să se îmbrace într-un anumit mod. Raportul de letalitate, care ne vorbește despre cazurile care au dus la deces, arată că, inclusiv în deciziile instanțelor de judecată, gelozia este foarte des invocată ca motiv al omorului”, a spus Angelina Zaporojan.

Eleonora Grosu, directoarea de programe a Centrului de Drept al Femeilor, a subliniat că a întreba o femeie de ce nu a plecat de la agresor înseamnă, de fapt, a o învinui pentru suferințele îndurate.

„Atunci când agresorul i-a alezat autonomia, noi punem accentul invers și o întrebăm cum vede ea soluția. Noi dorim să o abilităm, să o împuternicim, să-i întoarcem puterea de a lua decizii. Chiar dacă aceste decizii sunt greșite adeseori. Transformarea înseamnă și a face greșeli și a trece peste ele, pentru un pas înainte”, a adăugat Grosu.

Șase din zece femei care au solicitat ajutor de la Centrul de Drept al Femeilor au studii incomplete. Fără bani și fără un loc de muncă, multe victime se întorc la agresor pentru a supraviețui punându-și viața lor și a copiilor lor în pericol.

Amploarea fenomenului violenței față de femei rămâne alarmantă. 7 din 10 femei din Republica Moldova au trăit cel puțin o formă de violență. Doar în anul 2025, aproape 24 mii de femei au fost înregistrate ca victime ale violenței în familie, iar 21 și-au pierdut viața.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#femei #violenta

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar