Republica Moldova ar trebui să valorifice nu doar voturile și remitențele diasporei, ci și experiența moldovenilor din străinătate. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV care au discutat despre proiectele de dezvoltare a Republicii Moldova. Potrivit acestora, diaspora înțelege realitățile din țară și poate propune soluții bazate pe experiența acumulată peste hotare.

Stella Jemna, reprezentantă de țară pentru Moldova la UMAEF, este de părere că statul ar trebui să încurajeze moldovenii să direcționeze banii câștigați peste hotare mai mult spre investiții și mai puțin spre consum.

„Eu cred că noi nu valorificăm pe deplin tot ce înseamnă experiențele lor în afara Moldovei. Diaspora a salvat, de exemplu, Israelul. Ei au făcut instrumente pentru ca diasporă să poată investi în țara prin diferite proiecte”, a afirmat Stela Jemna.

Liliana Palihovici consideră că misiunile diplomatice ale Republicii Moldova ar trebui să fie mai active în identificarea concetățenilor noștri care au succes în diverse domenii peste hotare pentru schimb de experiență cu cei din țară.

„Avem profesori universitari foarte buni în universități prestigioase. Ei pot fi invitați la universitățile noastre pentru cursuri, pentru dezvoltare de capacități pentru profesori universitari din Moldova. Totodată, avem moldoveni care au devenit oameni de afaceri prosperi peste hotare. Îi putem invita să facă tot felul de mentorate aici. Avem nevoie de această viziune și perspectivă”, a afirmat Liliana Palihovici.

Sociologul Ian Lisnevschi, directorul Intellect Group, susține că astăzi moldovenii sunt deja integrați în marile corporații ale lumii, iar o parte dintre ei pot lucra fără să părăsească țara.

„Noi la început trebuie să ajungem la nivelul că oamenii să nu plece. Trebuie să creăm condiții ca businessul să se simtă liber. Eu știu programatori care trăiesc în Republica Moldova, dar oficial lucrează la SpaceX, la Elon Musk. Cred că trebuie să investim mai mult în acest brandul de țară, astfel încât străinii să fie dispuși să plătească milioane pentru serviciile pe care le putem oferi”, a spus Ian Lisneveschi.

Grupul Media Realitatea a organizat la Chișinău o platforma de discuții și mobilizare civică „Reinvent Moldova 2.0”, dedicată inspirării și implicării societății în procesele de transformare a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evenimentul reprezintă un demers amplu de susținere a dezvoltării Republicii Moldova și de consolidare a valorilor democratice. Acesta a reunit zeci de lideri de opinie, experți și reprezentanți ai diverselor domenii, cu scopul de a contura o viziune comună asupra viitorului țării, a transformărilor din societate și a parcursului european al Republicii Moldova.

#diasporă #Liliana Palihovici #reinvent Moldova 2.0

Halfeti este un oraș din Turcia cunoscut pentru trandafirii săi „negri”, cultivați pe malurile Eufratului. Soiul, numit „Karagül”, înflorește cu adevărat negru doar aici, potrivit legendei locale.

Explicația științifică e mai puțin misterioasă: experții spun că florile nu sunt negre în sensul strict, ci au o nuanță de roșu extrem de închis.

„Nu cred că vreo floare așa-zisă neagră este cu adevărat neagră”, spune Michael Marriott, expert internațional în trandafiri. El explică faptul că nuanțele de purpuriu sau roșu foarte închis pot părea negre, mai ales cât timp bobocul e încă închis, iar soarele intens accentuează culoarea.

Guy Barter, horticultor-șef al Royal Horticultural Society din Marea Britanie, e de acord: „Trandafirii negri sunt mai degrabă de un maro foarte închis sau roșu foarte, foarte închis.”

Localnicii au transformat floarea într-un brand al orașului: înghețată, săpunuri și ceaiuri cu trandafir negru. Parfumeria britanică Penhaligon’s și-a numit chiar unul dintre parfumuri „Halfeti”.

Potrivit unei legende locale, o tânără pe nume Vartuhi s-a îndrăgostit de un tânăr orfan, Firat, dar dragostea le-a fost interzisă. Disperați, cei doi s-au aruncat împreună în Eufrat. Din acea zi, spune legenda, trandafirii din Halfeti au început să înflorească negru, în loc de roșu.

Dar orașul nu e cunoscut doar pentru flori. O parte din vechiul Halfeti se află astăzi la câțiva metri sub suprafața apei. Casele de piatră, magazinele și o parte dintr-o moschee veche de aproape două secole au fost înghițite de apă, după construcția barajului Birecik, în anul 2000. Peste 6.000 de localnici au fost nevoiți să se mute, iar aproximativ 40% din localitate a fost acoperită de apă.

„Nu poți aduce cultura înapoi; cultura rămâne sub apă”, declară Erhan Yildirim, cercetător local și ghid, pentru CNN.

Astăzi, vizitatorii vin în Halfeti pentru a vedea rămășițele vechiului oraș, cu barca, cu skijetul sau cu flyboardul, și pentru a admira trandafirii care au făcut orașul celebru în toată lumea.