Rețelele de socializare afectează dezvoltarea psihologică a copiilor și adolescenților. Concluzia aparține invitaților emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV care au menționat că acestea generează probleme legate de alimentație și somn, de gestionarea timpului, precum și de relaționarea cu semenii. Acești factori se reflectă ulterior în dificultăți de adaptare și performanță școlară.

Ludmila Bodiu, coordonatoare de programe la Centrul Internațional La Strada Moldova, a explicat migrarea copiilor și adolescenților spre rețelele de socializare prin nevoia de a găsi prieteni care să le valideze emoțiile și cu care să poată comunica deschis, lucru care le lipsește adesea în viața reală.

„Ei au o nevoie foarte mare de a fi validați prin like-uri și caută reacții cât mai pozitive, comentarii din care să poată să-și construiască o identitate. Conectarea cu rețelele de socializare și, în general, cu mediul digital îi deconectează de la activitățile preferate din viața reală și atunci mediul școlar nu mai este atât de atractiv ca și cel online și scade motivația de a învăța”, a afirmat Ludmila Bodiu.

Tudor Lap, formator la Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”, a atenționat că rețelele de socializare au redus capacitatea de atenție la câteva secunde, iar grabă s-a transferat și în spațiul offline, unde tinerii nu mai au răbdare să asculte, să se implice sau să reflecteze.

„Nu mai avem răbdare și căutăm validare aici și acum. Eu vreau acum să primesc un mesaj. Eu vreau acum să se întâmple ceva interesant. Eu vreau acum să văd un comentariu care să mă facă să râd. Eu vreau lucrurile acum să se întâmple. Eu nu am timp să caut sau să mă uit. Toate acestea duc la lipsa dorinței de a învăța deoarece procesul solicită efort, atenție, implicare și concentrare, iar rezultatele vin mai lent”, a conchis Tudor Lap.

Un studiu realizat de Centrul Internațional La Strada Moldova, arată că opt din zece copii cu vârste între 11 și 12 ani au deja un profil pe o rețea de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Consens national #educație #rețele sociale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.