Rezistența la antimicrobiene a devenit o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel global, cât și național. Invitatele emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au declarat că tot mai multe microorganisme nu mai răspund la tratamentele cu antibiotice, fapt care pune în pericol sănătatea și viața oamenilor.

Olga Sofronie, medic microbiolog la Spitalul Clinic Republican, a menționat că rezistența la antimicrobiene a apărut în mare parte din cauza utilizării excesive și necorespunzătoare a antibioticelor de către populație.

„Rezistența microorganismelor la antimicrobiene este un proces natural, dar oamenii, prin greșelile lor, au accelerat acest proces. Factorul principal al rezistenței este consumul excesiv și greșit de antibiotice care le fac ineficiente împotriva bacteriilor. Astfel ele continuă să supraviețuiască și să se multiplice într-un organism. Totodată, trebuie să înțelegem că se întâmplă ca o persoană să ia o bacterie din altă parte deja rezistentă la unul sau mai multe antibiotice”, a adăugat Olga Sofroniuc.

La rândul său, Olga Burduniuc, directoarea adjunctă a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, a subliniat că rezistența la antimicrobiene a depășit sectorul uman și cel spitalicesc. Potrivit ei, bacteriile rezistente reprezintă un pericol nu doar pentru oameni, ci și pentru animale și plante.

„Antimicrobienele sunt utilizate și în sectorul agricol, atât la animale, cât și la plante. Avem reglementări în sectorul veterinar, dar pe alocuri acestea sunt utilizate ca promotor al creșterii animalelor, ca prevenire a bolilor la animale și plante. Și atunci, microorganismul care a provocat boala la animale nimerește în lanțul alimentar și ajunge la oameni sau viceversa: din spitale, microorganismul poate ajunge în apele reziduale și de acolo în mediu”, a afirmat Olga Burduniuc.

În fiecare an, peste un milion de oameni mor, iar alte milioane stau mai mult în spitale din cauză că tratamentele de altă dată cu antimicrobiene nu mai sunt eficiente. Rezistența antimicrobiană a devenit o adevărată provocare pentru medicină. Utilizarea medicamentelor fără prescripție, prea des și în doze greșite slăbește reacția bateriilor la tratament. Totodată, creșterea rezistenței la antibiotice are loc și din cauza utilizării excesive a medicamentelor la ferme, contaminarea apei și a produselor alimentare cu antimicrobiene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#antimicrobiene #rezistenta

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.