Lipsa finanțării publice adecvate și birocrația excesivă din partea statului frânează dezvoltarea organizațiilor societății civile. Declarații în acest sens au fost făcute de invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV. Ei au afirmat că astăzi proiectele societății civile se bazează pe surse externe de finanțare sau pe mediul de afaceri, care abia în ultimii ani a devenit mai deschis la colaborare.

Serghei Neicovcen, director executiv al Centrului CONTACT, a solicitat mai multă susținere a sectorului asociativ din partea statului pentru organizațiile societății civile.

„Republica Moldova are un Program național de dezvoltare a societății civile, dar care nu este finanțat suficient sau, aș spune, deloc nu este finanțat. Toate ideile și activitățile programului rămân pe seama organizațiilor neguvernamentale. Mă adresez către guvernare și invit responsabilii de finanțarea acestui program la discuții pentru a înțelege care este aportul autorităților la susținerea organizațiilor societății civile din bani publici”, a menționat Serghei Neicovcen.

Elena Cupceanu, directoarea executivă a Asociației „Aud și Vorbesc”, a spus că deși statul acoperă din anul 2020 operațiile de implant cohlear, costurile pentru reabilitare și incluziune rămân în sarcina familiilor, fapt care generează costuri suplimentare.

„Avem mici proiecte cu organizațiile internaționale. Ne bazăm foarte mult pe colaborarea cu organizațiile neguvernamentale din România și Franța cu care facem schimburi de experiență și creștere profesională pentru terapeuții noștri. Este dificil să poți acoperi toate cheltuielile financiare de întreținere și de administrare a unei organizații neguvernamentale”, a adăugat Elena Cupceanu.

Liliana Rotaru, președinta Copil Comunitate Familie Moldova, a observat o schimbare în relația dintre stat și ONG-uri, dar că aceasta mai este îngreunată de birocrație. Ea a remarcat, însă, o deschidere din partea mediului de afaceri.

„Cu ceva ani în urmă, era imposibil să obții finanțare de la mediul de afaceri. Cel mult puteai primi niște bunuri pe care le produceau. Dar era foarte greu să obții o resursă financiară. Nu este mai ușor nici acum, dar sunt exemple frumoase în care mediul de afaceri se implică atât financiar, cât și cu expertiză, cu bunuri, cu servicii pentru a sprijini organizațiile neguvernamentale. Suntem într-un proces și schimbările deja se văd”, a afirmat Liliana Rotaru.

În Republica Moldova a fost lansată campania „Oameni care pun umărul”, menită să promoveze organizațiile neguvernamentale și oamenii care contribuie la dezvoltarea societății civile. Potrivit statisticilor, astăzi în țară sunt înregistrate peste 10.000 de organizații neguvernamentale. Din varii motive, mai mult de jumătate dintre acestea nu desfășoară activități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#finantare #ONG #societate civila

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.