Autoritățile nu au o strategie pentru atragerea bărbaților în sistemul de educație, iar absența lor din sălile de clasă influențează negativ climatul școlar. De această părere au fost invitați emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV. Potrivit lor, bărbații renunță la profesia de pedagog din cauza salariilor mici și a condițiilor de muncă tot mai solicitante din școli.

Sergiu Afanasiu, directorul școlii-grădiniță „Abeceluș” din orașul Durlești, a afirmat că fenomenul nu a fost încă studiat, iar feminizarea excesivă a educației riscă să afecteze generații întregi.

”Mi-am adus aminte cu câtă înverșunare se discuta despre prezența femeilor în listele partidelor la nivel parlamentar și nu doar. M-am întrebat atunci, de ce pentru funcții politice se dau bătălii, se fac studii, cercetări și se arată cât este de important să fie femeile prezente acolo, dar nu se dau bătălii ca să-i atragă pe bărbați în școală. Nu se caută soluții, nu aduce nimeni argumente cât de importantă este prezența bărbaților în sistemul educațional pentru un echilibru psiho-emoțional și că e bine ca în educație să participe atât femeile, cât și bărbații”, a spus Sergiu Afanasiu.

Pe de altă parte, Cătălin Vacarciuc, profesor tânăr de istorie la liceul „Hyperion”, consideră că bărbații nu rezistă mult în sistemul educațional din cauza birocrației și a presiunii tot mai mari pe care societatea o pune asupra cadrelor didactice.

„Bărbați fug de hârtii, dar în sistemul educațional hârtia ieste peste tot… Mai este și contradicția dintre ceea se spune și ce se face. De Ziua profesională a pedagogului se fac laudatio, declarații că suntem cei mai importanți în sistem, aplauze. Ca, în final, să auzim că la noi în sistemul educațional este ca în armată unde se îndeplinesc ordinile. Adică cineva deja a gândit pentru dumneavoastră”, a menționat Cătălin Vacarciuc.

Statisticile arată că în școlile din Republica Moldova doar unul din nouă cadre didactice este bărbat. Fiecare al treilea predă educația fizică, ceilalți sunt profesori de dezvoltare personală, educație tehnologică, fizică, istorie sau informatică. Situația este și mai complicată în școala primară unde la un învățător revin 99 de învățătoare.

#Consens national #educație #profesori

Seria morților suspecte din rândul elitei ruse continuă. De această dată, este vorba despre Aleksei Skliar, fost adjunct al ministrului Muncii din Federația Rusă, găsit fără viață la intrarea în propria locuință din Moscova. Potrivit primelor informații apărute în presa rusă, ar fi vorba despre o sinucidere, transmite adevărul.ro.

Trupul neînsuflețit al fostului oficial a fost descoperit de echipele de intervenție pe pragul unei case private din localitatea Filimonovski. Ușa era deschisă, iar circumstanțele morții sunt, în acest moment, investigate de anchetatori.

Înainte de moarte, Alesei Skliar, în vârstă de 50 de ani, le-ar fi trimis prietenilor mesaje neașteptate, anunțându-i că intenționează să își pună capăt zilelor. Canalul rusesc de Telegram Baza susține că ar fi intrat în posesia unui presupus bilet de adio.

„Citiți această scrisoare când eu nu mai sunt. Vinovată de tot este soția mea”, ar fi scris Skliar, potrivit sursei citate.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit deocamdată detalii oficiale suplimentare.

Tăcere în familie și conflicte vechi

Soția fostului demnitar a refuzat să comenteze moartea acestuia. Cuplul avea doi fii, iar unul dintre ei a declarat jurnaliștilor că nu mai păstrase legătura cu tatăl său de mult timp și că a aflat despre deces din presă.

Surse apropiate familiei susțin că relația dintre Aleksei Skliar și soția sa era tensionată de ani de zile, pe fondul unor conflicte repetate generate de gelozie.

O carieră încheiată brusc

Aleksei Skliar a ocupat funcția de vice-ministru al Muncii și Protecției Sociale între 2018 și 2022, având în responsabilitate dezvoltarea sistemelor informatice și digitalizarea serviciilor publice. În 2022, a fost eliberat din funcție printr-o decizie semnată de premierul rus Mihail Mișustin.

Plecarea sa din guvern a fost una discretă, fără explicații publice ample, așa cum se întâmplă adesea în cazul oficialilor de rang înalt de la Moscova.

Un tipar care se repetă

Moartea lui Skliar se adaugă unei liste tot mai lungi de decese controversate în rândul elitelor ruse. Recent, un diplomat rus de rang înalt s-a sinucis în Cipru. Ulterior s-a aflat că acesta era ofițer GRU și, potrivit unor informații neconfirmate oficial, ar fi intenționat să fugă. Poliția locală nu a avut acces imediat în ambasadă, iar trupul a fost predat abia după câteva zile.

Cu doar o zi înainte de acel incident, a dispărut fără urmă oligarhul Vladislav Baumgertner, fost director general al companiei Uralkali, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte pe bază de potasiu din lume. În 2011, Baumgertner figura în top 100 al rezervelor de cadre ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

Coincidență sau nu, numărul oficialilor, diplomaților și oamenilor de afaceri ruși care „aleg” să își pună capăt vieții sau dispar în condiții neclare continuă să crească, ridicând tot mai multe semne de întrebare.