Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare, transmite BANI.MD. Potrivit unei analize semnate de directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, Iurie Rija, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

Astfel, în primele zece luni ale sezonului curent, țara noastră a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent, o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022, potrivit sursei citate.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă. Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

Anul acesta, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc, scrie BANI.md. Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.

#export #Moldova #ulei

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.