Atât timp cât infrastructura energetică a Ucrainei este ținta atacurilor militare, deconectările masive de energie electrică din Republica Moldova s-ar putea repeta. O spune secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan. Potrivit oficialului, în prezent, Republica Moldova procură 80% din necesarul de energie din România, restul energiei este produsă pe malul drept al Nistrului.

Constantin Borosan a explicat că deconectările de ieri de la rețeaua de energie electrică au fost cauzate de bombardamentele masive care au țintit infrastructura energetică ucraineană, informează ipn.md.

Potrivit oficialului, atât timp cât continuă războiul din Ucraina, Republica Moldova se mai poate confrunta cu astfel de crize energetice.

„Deconectările de energie au loc din cauza bombardamentelor din Ucraina și atacurile Rusiei asupra a tot ce înseamnă infrastructură electro-energetică, centrale electrice, stații electrice, linii electrice. Atunci când iese din funcțiune un element din rețea, devine supraîncărcat un alt element din rețea. Bombardamentele au cauzat supraîncărcarea anumitor linii care fac conexiunea țării noastre cu Ucraina și România. Așa lucrează protecția rețelelor, ca liniile să reziste, să nu fie distruse din cauza supraîncărcării, ele sunt deconectate. Asta ne permite să reluăm conectarea la energie electrică odată ce este restabilit echilibrul în sistemul energetic. Atât timp cât infrastructura energetică a Ucrainei este ținta atacurilor militare trebuie să ne așteptăm ca aceste deconectări să se repete”, a spus secretarul de stat, Constantin Borosan, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit secretarului de stat, cea mai mare parte a necesarului de energie electrică, Energocom o cumpără din România. Anterior, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că prețul mediu de achiziție a energiei electrice este de 180 de euro pentru un MW/h.

„Depunem efort pe toate dimensiunile ca să accesăm surse alternative de energie. Dacă pe partea de gaze naturale ne-am asigurat, în cazul energiei electrice lucrurile stau diferit pentru că energia electrică nu o putem stoca. Începând cu 14 octombrie procurăm energie din România. Și cetățenii s-au solidarizat. În luna octombrie consumul de energie s-a redus față de octombrie anul trecut cu 15%. Astăzi cu energie electrică ne asigurăm în proporție de 80% din România. Restul de 20% sunt generate de țara noastră, pe malul drept al Nistrului, adică CET Nord, Termoelectrica, nodul hidroenergetic Costești și sursele regenerabile, eoliene și solare”, a mai spus secretarul de stat al Ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Ieri, imediat după întreruperile masive de furnizare a energiei electrice, vicepremierul Andrei Spînu a avut discuții telefonice cu Comisarul European pentru Energie, Kadri Simson, cu ministrul Energiei din România, Virgil Popescu și cu ministrul Energiei din Ucraina, Герман Галущенко.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialii și-au manifestat solidaritatea reciprocă, acuzând Rusia de declanșarea unui război ilegal și nedrept

.

#energie #Energocom #termoelectrica

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.