Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale rămâne fără un secretar de stat. Este vorba despre Igor Curov, fost vicedirector al Institutului de Medicină Urgentă din Capitală. Se întâmplă după ce, astăzi, instituția a făcut public rezultatul concursului pentru funcția de director al Spitalului Clinic al MSMPS.

Igor Curov i-a devansat pe ceilalți 3 pretendenți la fotoliu de director, înscriși în concurs, transmite sănătateinfo.md.

Dacă la concursurile pentru funcția de director pentru alte spitale se înscriu abia 2 candidați, pentru concursul de director al Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale s-au înscris 5 candidați.

Anișoara Cimil – medic reabilitolog, categorie superioară și doctor în științe medicale;
Ludmila Murzac – medic neurolog la Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
Ludmila Marandici – șefa Secției Centrului de zi pentru persoanele consumatoare de substanțe psihoactive, A.O „Inițiativa Pozitivă”;
Marcel Balagura – medic urolog-androlog-sexolog, categoria superioară, la clinica privată Adler-Med;
Igor Curov – secretar de stat.

Pe 1 iulie, Ministerul Sănătății anunța că unul dintre cei 5 pretendenți nu a trecut de una dintre etapele concursului – Marcel Balagura, astfel în concurs rămânând doar 4 candidați. În final, câștigător al concursului a devenit actualul secretar de stat – Igor Curov.

Realitatea.md a încercat să-l contacteze telefonic pe Igor Curov, însă acesta nu ne-a răspuns la telefon.

Igor Curov nu a mai avut experiența de manager de spital, însă are o activitate medicală preponderent legată de Institutul de Urgență. Igor Curov are 44 de ani și este medic de familie de specialitate. Și-a început activitatea ca felcer de urgență la Spitalul Clinic Municipal de Urgență în anul 1995.

În anul 2006 este medic-internist de gardă, secția Internare, Spitalul Clinic Municipal Nr.1. Din 2003–2009 cumulează funcția de Medic de urgență în echipa generală a Spitalului Clinic Municipal de Asistență Medicală Urgentă. Între anii 2007-2009 este Manager de recrutare a pacienților. Colaborator Științific-medic investigator, medic-reanimatolog de gardă prin cumul ÎCS „Innovative Pharma Research MO”.

Din 2009 până în anul 2015 este medic de urgență în echipa specializată de neurologie în cadrul Institutului de Medicină Urgentă. Între 2015–2018 este șef Departamentul Clinic de Medicină Urgentă al Institutului de Medicină Urgentă. Următorii doi ani a fost vicedirector medical interimar al IMU, iar din 2020 până să fie numit secretar de stat este vicedirector medical al IMU.

Surse din cadrul Institutului Oncologic ne-au declarat că el s-ar fi înscris și pentru concursul de director la această instituție. Concurs care este în desfășurare.

#demisie #MSMPS #secretar de stat

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.